Lipsa unei variante ocolitoare a Bistriţei creează trafic de coşmar în oraş

În anul 2006, când Vasile Moldovan era primar al Bistriţei, Consiliul Local aprobase o hotărâre prin care era de acord să cedeze dreptul de proprietate asupra şoselei de centură Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. La vremea aceea, ministerul anunţase că ar fi de acord să înceapă lucrările de reabilitare a drumului care ocoleşte oraşul.

„Am stabilit, împreună cu reprezentanţii ministerului de resort, să găsim o soluţie prin care şoseaua să ocolească şi cartierul Unirea în care s-au construit foarte multe case noi (majoritatea vile ale demnitarilor – n.r). Vom încerca să găsim o soluţie prin care să-i despăgubim pe proprietarii de terenuri peste care va trece şoseaua de centură. Dacă nu vor dori, atunci îi vom expropia”, a spus, la vremea aceea, Vasile Moldovan.

Potrivit proiectului de reabilitare a şoselei de centură a oraşului valabil la data aceea, drumul urma să fie lărgit cu până la opt metri pe partea carosabilă şi cu alţi patru metri pentru trotuare. Proiectul, în cazul în care a existat vreodată (fiindcă nu se ştie acest lucru), nu a fost pus în practică niciodată, deşi şoseaua a fost transferată din proprietatea oraşului în cea a Ministerului Transportului, deşi, iată, de atunci au trecut şase ani.

Odată ce Vasile Moldovan a pierdut, în 2008, alegerile, succesorul său, Ovidiu Creţu, a renunţat la ideea să reabiliteze centura existentă şi a propus desenarea altui traseu, prin sud. Povestea s-a dovedit una fără sfârşit fiindcă PDL a făcut tot ce i-a stat în putinţă să blocheze proiectul atât pe plan local, cât şi la nivel naţional, finanţarea fiind blocată de ministerul condus de reprezentanţi ai acestei formaţiuni.

Reamintim că, în urmă cu doi ani, Consiliul Local Bistriţa a respins, prin vot, traseul centurii ocolitoare a oraşului, propus de Iptana, proiectantul ales de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADR).

La vremea aceea, specialiştii Iptana au arătat că au optat pentru varianta centurii de sud a oraşului care pleacă din DN 17 înainte de localitatea Viişoara, trece prin sudul municipiului Bistriţa, intră în zona intravilană, traversează Dealul Codrişor, un drum judeţean şi altul comunal şi apoi intră din nou pe DN 17 în localitatea Livezile. Ei au xplicat că a mai fost analizată şi actuala şosea de centură, care trece prin zona industrială şi partea de nord a oraşului, însă a fost preferată centura de sud.

„Analiza s-a făcut comparativ între cele două variante. S-a ţinut cont de cost, de impactul asupra mediului, costul utilizatorilor şi calităţile tehnice. Varianta de nord este mai ieftină, dar nu este una de ocolire în adevăratul sens al cuvântului. Ea are 12,8 kilometri, dar pe 10 km trece prin zone locuite, care au imobile vechi, dar e o zonă întinsă cu imobile contruite recent, compact construită. În felul acesta ar fi afectaţi mulţi locuitori şi ar fi necesară demolarea multor imobile fiindcă nu este un culoar pe care să putem înscrie drumul nou”, au spus atunci reprezentanţii Iptana care au explicat că, deşi centura de nord ar fi costat doar 65 de milioane de euro, totuşi s-a preferat centura de sud care  costă peste 110 milioane de euro.

Ei au arătat că şi varianta de sud ar trece prin zone locuite, dar comparativ cu cea de nord, care traversează pe 10 km zone compact locuite, varianta sud ar traversa doar pe 5 kilometri zone locuite. Pe această variantă, doar trei imobile urmau să fie demolate, o casă fără autorizaţie, o locuinţă veche şi o altă casă peste care trece un pasaj.

Consilierii locali au decis, însă, prin vot, să respingă varianta centurii de sud propusă de SC Iptana SA Bucureşti şi să opteze fie pentru centura de nord. Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, un susţinător al centurii de sud pe traseul propus de Iptana, a declarat că, în opinia sa, şedinţa CL şi decizia luată au reprezentat „prohodul” sau „parastasul centurii ocolitoare a Bistriţei”, întrucât finanţarea europeană va fi pierdută, ceea ce s-a şi întâmplat.

Aşa se face că, în anul de graţie 2012, „centura” actuală este un impracticabilă, alta nu avem, iar şoferii nu au decât să îndure aglomeraţia dintr-un oraş cu două bulevarde.

Cristiana Sabău