20 mai este data limită până la care firmele interesate pot depune oferte pentru execuția lucrărilor din proiectul cu fonduri europene “Linia Verde de transport public utilizând mijloace de transport cu motor electric sau hibrid sau normă de poluare redusă”. Valoarea estimată a lucrărilor este de 33,1 milioane lei.
Lucrările propuse sunt: lucrări de remodelare a elementelor geometrice ale străzilor, realizarea de benzi dedicate/prioritare transportului public, realizarea pistelor pentru biciclişti, reabilitarea trotuarelor, realizarea unui sistem rutier nou la partea carosabilă pe unele străzi, lucrări de iluminat public cu sistem de telegestiune, lucrări de infrastructură curenți slabi, lucrări de construire a unei autobaze care va cuprinde un depou pentru garare şi un dispecerat pentru managementul traficului, lucrări de construire staţii de autobuz: 42 de stații de autobuz curente şi 2 staţii de autobuz tip cap terminal.
Licitația pentru furnizarea mijloacelor de transport și stațiilor de încărcare (10 autobuze electrice, 2 stații de încărcare rapidă, 10 stații de încărcare lentă, 1 stație de încărcare mobilă), cu o valoare estimată de 21,7 milioane lei, a fost anulată deoarece până la data limită de depunere a ofertelor nu au existat ofertanți, astfel că va trebui reluată.
Proiectul ”Linia verde de transport public, utilizând mijloace de transport cu motor electric, hibrid sau normă de poluare redusă” se va derula prin Programul Operațional Regional. În luna martie 2019 a fost semnat contractul de finanțare (58,8 milioane lei/12,8 milioane euro).
Linia Verde va avea 44 de stații, 24.900 mp suprafață piste de cicliști, 4.553 mp suprafață piste de cicliști marcate, 39.515 mp suprafață trotuar, 18.101 mp suprafață carosabilă reabilitată. Traseul va fi: Unirea – Calea Moldovei – Gen. Grigore Bălan – Bistricioarei – Piața Petru Rareș – Piața Unirii – Dornei – Gh. Șincai – Independenței – Libertății – Viișoara și retur. Transportul va fi gratuit.
Prin proiectul Linia Verde se vor realiza:
1. Realizarea benzilor dedicate/prioritare, după caz, pentru mijloacele de transport public local de călători (autobuze electrice) prin construirea infrastructurii rutiere aferente culoarului benzii dedicate şi separarea fizică a acesteia de restul traficului rutier prin sisteme specifice, în vederea îmbunătățirii eficienţei transportului public de călători, a frecvenţei şi a timpilor săi de parcurs.
2. Achiziționarea de noi mijloace de transport – autobuze electrice.
3. Construirea pistelor pentru biciclete și modernizarea traseelor pentru pietoni.
4. Modernizarea/reabilitarea benzilor (partea carosabilă) utilizate pentru transportul autoturismelor, ca parte a activităţii de reconfigurare/configurare a străzilor urbane cu benzi dedicate, pe străzile General Grigore Bălan, Gheorghe Șincai și str. Calea Moldovei – parțial.
5. Construirea unei autobaze aferente transportului public local de călători cu autobuze electrice, cu centru de comandă pentru managementul traficului Liniei Verzi.
6. Achiziţionarea şi instalarea punctelor de reîncărcare a autobuzelor electrice.
7. Construirea şi modernizarea staţiilor de transport public de călători pe traseul Liniei Verzi.
8. Crearea unui nou traseu de transport public.
Aici detalii despre lucrările care se vor realiza în cadrul proiectului.
Foto cu caracter ilustrativ
Problema legată de Linia Verde de transport public intre Viişoara si Unirea, cu mijloace de transport în comun cu motor electric, hibrid sau cu normă de poluare redusă, despre care se discută de foarte multă vreme este la fel de confuză ca întreaga „gândire” a primarului Cretu.
In primul rând este evident că traseul acesta trebuie reconsiderat, în sensul evitării centrului istoric al orasului, unde străzile sunt prea înguste si nu permit amenajarea unor benzi dedicate transportului public prevăzute cu alveole pentru statiile de autobuz. De asemenea, traseul Liniei Verzi pe strada Gheorghe Sincai si prin Piata Centrală anulează un număr mare de locuri de parcare din centrul istoric.
De aceea, ar fi mai bine ca de la Poșta veche traseul să fie deviat de pe bulevardul Independentei pe strada Gării până la bulevardul Republicii care permite amenajarea fără probleme de benzi dedicate pentru Linia Verde de transport public si inclusiv statii de autobuz moderne de unde pasagerii pot ajunge usor în centru pe traseul pasajelor recent amenajate cu bani europeni. Apoi din bulevardul Republicii traseul Liniei Verzi poate fi continuat prin Piata Petru Rares, in linie dreaptă pe strada 1 Decembrie si pe Calea Moldovei spre Unirea fără alte devieri întortochiate, precum cea de pe strada Bistricioarei .
De asemenea, referitor la pistele de biciclete, Bistrița ar avea nevoie mai intâi de actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care este un document strategic de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în oras. Această actualizare a PMUD este necesară in special pentru amenajarea pistelor de biciclete, ceea ce presupune si o reconfigurare a retelei actuale de străzi. Astfel, mai multe străzi ar trebui să fie amenajate cu sens unic, pentru a face loc pistelor se biciclete si acolo unde se poate crearea unor locuri de parcare pe anumite portiuni ale strazilor. Pe de alta parte orasul Bistrița are avantajul de a fi de a fi străbătut pe lungime, de la un capăt la altul de râul cu acelasi nume. Prin urmare exista si posibilitatea amenajarii malurilor acestui curs de apa de la Unirea la Viisoara pentru a indeplini functiuni complexe. Una din cele mai importante amenajări ar putea fi o pistă de biciclete pe malul stâng al râului Bistrița.
De acord cu observațiile dumneavoastră, cu o singură precizare. Cred că suntem printre singurele țări dacă nu singura care beneficiem de centre urbane istorice de tip occidental/central european (și aici mă refer strict la Transilvania) unde se toarnă asfalt până în zidul unei clădiri de patrimoniu și unde arterele principale de circulație auto trec hăt prin buricul târgului vis a vis de o biserică/catedrală veche de câteva sute de ani. Ori asta mi se pare că spune multe despre demografia istorică a orașelor și despre cum s-a schimbat aceasta în ultimii zeci de ani și mai ales despre cum au ales ” noii veniți ” să administreze un patrimoniu. (aici nu mă refer neapărat la etnie). Orice țară civilizată unde locuitorii-și înțeleg moștenirea istorică, caută să elimine elementele componente ale tăvălugului modern din centrele lor, alegând să protejeze clădirile, să le restaureze oferind cadrul potrivit ca centrul istoric să devină loc de relaxare, recreere, liniște, delectare culturală etc. Orice manual de urbanism pe care l-am consulta ar arăta că prezența mașinilor în aceste spații este o anomalie. Parcările respective trebuie să dispară oricum, pentru că oricum nu au ce căuta într-o lume civilizată în acel loc. Ne-am obișnuit când mergem undeva să intrăm cu botul mașinii direct în magazin dacă se poate. Variante există o grămadă, și anume amenajarea de parcări în zone periferice ale centrului pentru că de aia avem picioare să umblăm până unde avem nevoie. În România/Transilvania singurele orașe care își exploatează la maxim centrele istorice (și nici în cazul lor ” la maxim ” nu este termenul potrivit doar atunci când le compari cu restul) sunt Sibiul și Brașovul. Sibiul este un caz fericit pentru că acolo printr-o minune trama stradală modernă a fost construită în așa fel încât să ocolească ” vechiul oraș ” iar Brașovul a avut noroc să aibă centrul într-o ” fundătură ” flancată de două dealuri așa că nu a fost nevoie de o „intervenție de fluidizare a circulației”. Ar mai fi Sighișoara tot în aceeași oală cu Brașovul dar acolo este un adevărat masacru al nepăsării ce se întâmplă cu monumentele. Clujul la fel are un centru masacrat efectiv de restructurarea tramei stradale care totuși era indispensabilă din cauza lipsei de alternative în teren. Centrul Bistriței are ce oferi din plin iar noi alegem să turnăm asfalt și să facem parcări.
si parcari? unde vom parca de acum? pe acest traseu sunt sute de masini.
Nu vor fi parcari. Bistrita intra in Europa. In Europa in centrul istoric nu se parcheaza. Se merge pe jos. Terminati cu chestia asta comunistoida cu parcarea.
Domnilor, nu va agitati, a inceput campania.