Festivitatea de la Bibliotecă a început cu o slujbă de sfinţire oficiată în aer liber de ÎPS Andrei – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Au luat apoi cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, subprefectul Ovidiu Frenţ, primarul Ovidiu Creţu, prof. univ. dr. Virgil Nemoianu de la Catholic University of America din Washington, prof. univ. dr. Vasile Sebastian Dâncu de la Universitatea Bucureşti, scriitorul Aurel Rău, directori de biblioteci.
Managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, a spus că tot ceea ce se vede în clădire şi în curte s-a făcut într-un timp foarte scurt. ”Patronul nostru cultural, George Coşbuc, are un text foarte interesant, cu un titlu şi mai interesant: Lumea a început într-o marţi. Iată că noua lume a Bibliotecii Judeţene, în noua îmbrăcăminte, începe într-o marţi. Mai avem încă multe de făcut, dar suntem în ipostaza de a oferi din plin toate serviciile cititorilor. Suntem într-un perimetru absolut cultural-spiritual, călcăm pe un pământ binecuvântat. Îl avem pe George Coşbuc patron, îl avem pe Ioan Alexandru aproape, nu departe este Catedrala Ortodoxă sub streşinile căreia se odihneşte primul profesor de limba şi literatura română al lui George Coşbuc, Grigore Pletosu. Iar aici ne plimbăm pe strada Alexandru Odobescu. Când e vorba de o clădire nouă, se dă o bătălie cumplită, Radu Moldovan s-a gândit că e adecvată pentru Biblioteca Judeţeană”, a precizat el.
ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a menţionat că George Coşbuc a sintetizat ”ce e mai frumos şi mai sfânt în spiritualitatea ce ne leagă de acest pământ, a exprimat mai bine ca oricine atmosfera pascală din satul românesc transilvănean”.
Preşedintele CJ Radu Moldovan a afirmat că inaugurarea Bibliotecii Judeţene a fost aşteptată de foarte multă lume. ”Presiunile au fost multe, inclusiv din partea unor instituţii pentru această clădire, dar era foarte mare nevoie de un astfel de sediu pentru bibliotecă. În anii trecuţi, când nu aveam programe la TV şi internet, principala îndeletnicire era cititul. Sunt încântat de ceea ce a reuşit să facă acest colectiv al Bibliotecii, a pus Bistriţa pe primele locuri pe harta culturală a României. Îmi doresc ca tinerii să calce pe urmele înaintaşilor lor, Coşbuc şi Rebreanu. Această clădire, renovată pe vremea lui Liviu Rusu, acum a primit suflet”.
Primarul Ovidiu Creţu a declarat că s-au întâmplat două lucruri foarte importante: ”finalizarea reabilitării şi funcţionalizării unei clădiri care mulţi ani a stat în paragină, plus treapta nouă în care intră Biblioteca Judeţeană”. ”Bistriţenii, de sute de ani, au pus în faţă învăţătura, cultura, educaţia. Biblioteca este o instituţie a cărţii. Greul, domnule director Pintea, de acum începe pentru că în aceste vremuri bibliotecile nu prea sunt frecventate. Există multe alte mijloace de informare, iar Biblioteca dacă nu va ţine seamă de preferinţele noii generaţii, care cred că astăzi ar spune ”dacă ai internet, ai parte”, va rămâne o instituţie de tip muzeu, inactivă, păstrătoare doar de comori ale culturii. Ea trebuie să fie vie, să o faceţi o bibliotecă de mileniul trei. Chiar şi badea George din Hordou spune că viitorul aparţine modernului. Dacă cititorii vor găsi aici, pe lângă cărţi, şi calculatoare, laptopuri, proiectoare, vor deschide uşa şi vor veni. Universul calculatorului nu trebuie neglijat”, a spus el.
Prof. univ. dr. Vasile Sebastian Dâncu a subliniat că într-o lume a deculturalizării cartea este cea mai importantă armă, adăugând că, în opinia sa, ”deschiderea unei biblioteci înseamnă închiderea unei puşcării”.
Directorul Bibliotecii Judeţene ”Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, a transmis că este dispus să doneze 10.000 de cărţi Bibliotecii din Bistriţa, ”numai să aibă părintele unde să le pună”, şi l-a rugat pe ”bunul său prieten” Ovidiu Creţu să aloce bani bibliotecii pentru achiziţia de volume.
La deschidere au mai fost prezenţi vicepreşedintele CJ Alexandru Pugna, protopopii de Bistriţa şi Năsăud, Alexandru Vidican respectv Ioan Dâmbu, inspectorul şcolar general Camelia Tabără, directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Țărmure, managerul Complexului Muzeal Judeţean, Alexandru Gavrilaş, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, Crin Pântea, consilierii judeţeni Florin Urîte, Neia Lăcătuş, Gabriela Montoiu, Ramona Bugnar, Ciprian Breşfelean, Ioan Gaftone, o serie de primari printre care cei din Runcu Salvei (Anchidim Pavelea) şi Budeşti (Vasile Codrea), consilierul local Antal Attila, artistul plastic Marcel Lupşe, dr. Marius Pop – preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Bistriţa-Năsăud, directori şi reprezentanţi ai bibliotecilor din judeţ, din ţară (Biblioteca Naţională a României, Cluj-Napoca, Brăila, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Ploieşti, Oradea, Iaşi, Satu Mare) şi de la Chişinău.
Evenimentul a mai cuprins prezentări de cărţi (”Mai putem trăi frumos?” de ÎPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, ”Opere 1. Structuralismul. Calmul valorilor” de Virgil Nemoianu, ”Poveştile, viaţa şi moartea” de Vasile Sebastian Dâncu, ”Proximităţi şi mărturisiri” de Ioan Pintea, ”Douăzeci” de Cornel Cotuţiu şi ”Bibliotecile publice din Comitatul Bistriţa-Năsăud” de Ana-Maria Neniţoi), lansarea Ghidului Bibliotecii Judeţene, inaugurarea Grădinii literare ”Ioan Alexandru”, un moment muzical susţinut de elevii Liceului de Muzică ”Tudor Jarda” şi vizitarea expoziţiei ”George Coşbuc – timp şi eternitate”.
Sediul actual al Bibliotecii Judeţene are o istorie bogată. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Carl Schobll pentru a adăposti reşedinţa medicului Garnizoanei Bistriţa, dr. Christof Reinl, instalat în această funcţie în 1886. După Marea Unire din 1918, clădirea a fost trecută în proprietatea Ministerului de Război al Regatului României, imobilul fiind atribuit Prinţului Carol pe perioada cât a fost mutat disciplinar la Bistriţa, în anul 1919. Ulterior, aici a funcţionat sediul Magyar Nemzeti Bank, iar după 1947 a devenit sucursala judeţeană a Băncii Naţionale a României.
Pe pagina noastră de Facebook puteţi vedea mai multe fotografii!
Se stie ca IPS Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe Odobescu,11 unde urma să fie amenajat muzeul. In mandatul lui Liviu Rusu odata cu lucrarile de reabilitare si restaurare a cladirii fostei filiale BNR, au fost refacute toate detaliile arhitecturale initiale ale cladirii, inlaturandu-se adausurile facute in decursul anilor. In plus s-a facut o extindere in spatele cladirii, marind astfel spatiul expozitional, prin adaugarea a doua galerii de sticla pe structura metalica, astfel incat sa nu agreseze elementele arhitecturale originale. Mai mult, proiectul de reabilitare a clădirii de pe Odobescu,11 a fost sincronizat cu un alt proiect al Consiliului Judeţean, de pregătire profesională a resurselor umane, derulat cu fonduri europene prin Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative, Axa 1, şi datorită căruia una din salile de pe Odobescu a fost dotat cu mobilier şi aparatură tehnică, urmand sa primeasca functie de “auditorium” in cadrul muzeului. Intre timp, noua conducere a judetului venind la de-a gata a schimbat destinatia cladirii expediind in derizoriu o problema serioasa ca aceea legata de mutarea Bibliotecii Judetene intr-un spatiu prea mic si in plus pregatit pentru a fi muzeu. O biblioteca publica nu-i doar un depozit de carti, o simpla magazie. O biblioteca este o institutie vie, dinamica unde omul vine sa-si satisfaca setea de cunoastere si cultura. E nevoie de sali de lectura, cabinet de informatica (biblionet), sala de conferinte pentru lansare de carti, cenacluri si alte evenimente, etc. care fie sunt improvizate in conditii nefunctionale, fie lipsesc cu desavarsire. Pacat de efortul celor care s-au straduit sa mute biblioteca fara sa dispuna de conditii decente pentru asta. Intre timp s-a eliberat cladirea Vechiului Tribunal, din Piata Centrala prin mutarea parchetului in noua cladire din parc, prin urmare puteau fi facute demersuri pentru a obtine aceasta cladire pentru biblioteca. Oricum, cladirea vechiului Tribunal, dispune de spatii mult mai mari decat cea de pe Odobescu, nr.11., oferind posibilitatea organizarii mai bune a activitatii bibliotecii la nivelul cerintelor actuale. In plus, cladirea vechiului Tribunal dispune de o curte interioara, care odata cu renovarea putea fi acoperita cu o cupola de sticla, obtinand astfel un “atrium” dupa modelul noului sediu al Bibliotecii Nationale. Dar unde nu-i cap… asta-i situatia. Si totusi ar mai exista o posibilitate de imbunatatire a organizarii bibliotecii prin amenajarea podului cladirii ca mansarda ceea ce ar permite o extindere a activitatilor cu publicul, prin crearea cel putin a unei sali de conferinte spatioase, iar acel coridor de sticla sa fie eliberat de acele scaune inghesuite precum si de dulapurile agatate pe pereti si sa ramana “Galeria din hol” creata de fostul director Mircea Oliv in vechiul sediu al bibliotecii si intrata deja in constiinta publicului iubitor de arta. Ar fi un gest de continuitate dar si o necesitate pentru o biblioteca publica.
Excelenta idee ! Nu e nicio problema sa mai mutam Biblioteca o data. Argumentele dumneavoastra sunt pertinente. Sunt convins ca toata lumea o sa fie fericita. O sa mai avem inca doua inaugurari si inca doua sfintiri. La Muzeu poate chiar o sesiune permanenta de reprezentatii ale lui „ionica” data fiind destinatia de mare incarcatura si folos spiritual avuta in vedere pentru fosta cladire a BNR. (Ca si trecutul ei destul de incarcat – vezi chefurile lui Carol si legatura cu ochiul dracului.)
Vad ca repetati, sub anonimat, cand apar stiri despre acest subiect, aceleasi lucruri, aici si in alte parti. E dreptul Dvs.! Daca sunteti OM de buna credinta, semnati cu numele Dvs. real!
Argumentele Dvs. se lovesc de o realitatea cruda. In acel moment, in situatia in care proprietarul cladirii din Str. Garii a castigat procesul, singura solutie era acest loc. Fara iz politic, conducatorii judetului NU au avut alta solutie la indemana si au hotarat ca aici sa se mute Biblioteca Judeteana. Mai mult, au alocat, in vreme de criza, in regim de urgenta, importante sume de bani pentru adaptarea cladirii la cerintele unei biblioteci moderne.
Intr-un timp scurt, prin eforturi deosebite, necunoscute mareului public, s-a incheiat doar o etapa care a permis deschiderea serviciilor de imprumut. In urmatoarele luni se vor face alte eforturi pentru amenajarea depozitelor de la subsol. De sus, parintele Anania, ar fi de acord cu ceea ce s-a facut aici. O expozitie permanenta de arta religioasa s-ar putea implementa si in alt loc. Daca aveti bune intentii, cred ca conducerea actuala a Bibliotecii va poate informa oricand, argumentat, despre ceea ce intentioneaza sa faca in viitor pentru cetatenii acestui municipiu. Toate aceste lucruri vi le spune sincer, fara partinire, un om care a participat direct la mutare si la deschiderea sectiilor de imprumut de catre personal, activitati sustinute cu bune intentii de catre Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud.
De abia dupa ce am commentat m-am uitat la poze. Sigur nu s-a inaugurat muzeu de arta religioasa ? On the other hand acum am inteles de ce nu s-au oficiat astazi inmormantari in Bistrita, raposatii fiind zoriti spre locul de veci ieri sau amanati pe maine. Popii erau la Muzeu. Ca nu pot sa cred ca dupa inaugurare s-or dus toti la protocol pe banii contribuabililor.
Normal ca la romani lumea a inceput intr-o zi de marti, ca luni nici iarba nu creste. La noi s-a inceput facerea lumii cu o mica pauza.
Bine ca s-a renuntat la acea improvizatie penibila de sala de conferinte cu scaune inghesuite pe un coridor ingust. Ar trebui inlaturate si acele dulapuri agatate pe pereti si in locul lor sa fie expuse lucrari se arta, refacand astfel „Galeria din hol” creata de fostul director Mircea Oliv in vechiul sediu al bibliotecii. Ar fi un gest frumos si un semn de continuitate. Amenajarea unei sali de conferinte spatioase s-ar putea face prin mansardarea podului cladirii dupa modelul celei de la Biblioteca Judeteana Brasov (vezi Casa Baiulescu).