Actualitate

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa despre ”cultura de UPU” şi alte nemulţumiri ale pacienţilor

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, recunoaşte că există pacienţi nemulţumiţi de serviciile oferite de instituţia pe care o conduce, însă susţine că acestea nu au legătură cu activitatea medicală, cât mai degrabă cu psihologia umană.

„Spitalul este o instituţie mare, aici lucrează 1200 de persoane, toate calificate. S-a detaşat zonal şi din punctul de vedere al infrastructurii, dar apare o chestiune de psihologie. Rulăm în jur de 40.000 de bolnavi pe an. Un mic segment, cel al nemulţumiţilor (circa 5%, aşa cum reiese din chestionarele aplicate pacienţilor -n.r.), este şi gălăgios. Sigur că un spital nu e o sală de operetă. Aici este suferinţă. Principalele nemulţumiri ale pacienţilor nu pleacă atât în relaţia cu personalul medical, cât datorită disciplinei impuse pe care ei o reclamă, iar românilor nu prea le place disciplina, a restricţiilor – să nu fumezi, să nu te plimbi pe unde nu trebuie, să respecţi anumite reguli de sculare, de culcare, de îmbăiere. Vreau să vă spun că am avut chiar plângeri penale pentru că unii pacienţi au considerat că nu le este respectată intimitatea şi prin aceasta vă rog să înţelegeţi că au fost obligaţi să facă baie la internarea în spital şi de aici au plecat unele nemulţumiri. Eu nu contest că sunt, dar rare, probleme de atitudine ale personalului care şi el e format din oameni obosiţi”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.

O altă problemă de psihologie este cea a abordării bolii. „De obicei, când ţi se comunică un diagnostic grav există cinci etape până îl accepţi. Bistriţa este un spital de primă linie în care, psihologic, în momentul în care ţi se comunică un diagnostic grav, refuzi să crezi acest lucru şi începi să dai vina pe laboratoare neperformante, pe medici neprofesionişti şi, în supărarea pacientului, ele sunt împărtăşite celor din jur, în mass-media sau în diverse cercuri. Peste 90% din aceşti pacienţi nemulţumiţi iniţial, după ce parcurg etapele de acceptare a bolii, revin la noi ca să îşi înceapă şi termine terapiile. Lucrurile sunt complexe”, a adăugat domnia sa.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă susţine că în repetate rânduri i se fac reclamaţii privind timpii de aşteptare la Unitatea de Primire a Urgenţelor.

„În ce priveşte percepţiile personale ale pacienţilor, ale familiilor acestora, vă dau un alt exemplu. Mereu mi se reproşează că am stat o oră, două, la UPU, lucru care se întâmplă peste tot în lume. România are un serviciu de urgenţă UPU-SMURD dintre cele mai performante din Europa. Populaţia este motivată ca să aglomereze aceste servicii. Cum este cultura de mall, a devenit şi aceasta o „cultură de UPU”. Începând de vineri, de pe la prânz, aceste zone sunt împânzite de sute de oameni care aşteaptă să fie consultaţi. Din ce motiv? Au încredere, sunt văzuţi de o mulţime de specialişti, li se fac o mulţime de analize şi totul este gratis. Nu trebuie să aibă bilet de trimitere, nu trebuie să fie asiguraţi. Şi atunci se aglomerează aceste servicii. Ele au o capacitate limitată. Nimeni nu refuză pe nimeni, dar, în aceste servicii de urgenţă, există o regulă impusă prin protocoalele noastre. În funcţie de gravitate, eşti preluat ca să fii consultat. Şi atunci, un pacient cu o simplă durere de măsea sau o unghie încarcantă care nici nu şi-ar găsi locul în acest serviciu este nerăbdător. Trebuie să se înţeleagă că, în principiu, serviciile acestea sunt create pentru urgenţe, pentru accidente cerebrale, traumatisme, etc., pe care le urmăm”, am mai spus dr. Buta.

Totuşi, în ce priveşte personalul medical, există o preocupare privind înnoirea corpului de specialişti.

„Dezvoltăm şi secţii noi, ne împrospătăm corpul medical. De un an şi jumătate am angajat circa 40 de medici noi. Mai aud că unii spun să iasă bătrânii şi să vină tinerii. Nu, în medicină nu se poate aşa ceva. Nici tânărul nu acceptă. Meseria aceasta se învaţă la patul bolnavului sub îndrumarea unui maestru şi îţi trebuie foarte mare experienţă ca să duci un caz la finalitate. De aceea, în branşa noastră există ierarhii pe care le dobândeşti prin examene, dar şi prin reputaţie. Din acest punct de vedere, nu cred că de la Bistriţa au izbucnit în afară certuri sau scandaluri legate de nerecunoaşterea autorităţii cuiva din spital”, a mai spus managerul spitalului.

Potrivit chestionarelor de satisfacţie aplicate pacienţilor, 95% dintre aceşti au declarat că sunt mulţumiţi de serviciile Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi dispuşi să recomande şi altora această unitate medicală.

10 comentarii

  • Acum, inainte de plecarea de la conducerea spitalului au fost acceptati si medicii noi/tineri, dar in trecut extrem de greu reusea vreunul sa ,,creasca la umbra” d- lui Buta.

    • „Meseria aceasta se învaţă la patul bolnavului sub îndrumarea unui maestru şi îţi trebuie foarte mare experienţă ca să duci un caz la finalitate.” Domnule Buta, cati „maestrii” sunt angajati in spitalul pe care-l conduceti?

  • Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, este profesor la Teologie. Asadar,in privinta competentei se poate spune ca doctorul Buta este cel mai mare medic dintre preoti si cel mai mare preot dintre medici.

    • Daca nu te rezolva ca medic (ceea ce este foarte probail in cazul dlui Buta), te rezolva ca preot…

    • Intradevar d-nul Prof Buta are dreptate.Psihologia maselor este in continua schimbare.

  • Da D-le Costiniu. Aveti dreptate. Psihologia maselor si in special al nespalatilor care trebuie soponiti in spital, este in continua degradare.

  • Din pacate traditia comunista se pastreaza pe toate planurile (in special in atitudine)…cu asta am spus tot ce putea fi spus.

  • Cu tot respectul pentru pentru domnul profesor, dar calificarea celor nemulțumiți drept un segment gălăgios nu poate fi rezultatul unui chestionar de evaluare eficienței unei instituții. Când se urmărește calitatea serviciului medical este nefiresc să fie atribuite calități beneficiarilor acestui serviciu. Acestă stigmatizare a nemulțumiților arată mai degrabă un interes față de educația pacienților decât de calitatea actului medical.
    Plecând de la această abordare a gradului de mulțumire al pacientului, consider că aceste analize trebuie făcute de finanțatorul serviciului medical, nu de cel care îl efectuează, iar interpretarea datelor să fie în interesul îmbunătățiri serviciilor, un sprijin pentru medicii din spital, nu o cale de îmbunătățire a imaginii unei instituții vitale comunității noastre.
    Cât privește remarca ”românilor nu prea le place disciplina…”, mă simt dator față de toți români să vă contrazic. Românii sunt un popor de oameni docili, ce se adaptează cu ușurință la reguli și norme diferite celor în care au fost educați, devin eficienți și utili în sisteme economice bazate pe principii și legi ce nu sunt aplicate în această țară.
    Așa că vă rog, cu același respect, domnule profesor să analizați dacă nu care cumva regulile și normele sunt cele care ne lipsesc, fără de care despre disciplină nu avem subiect de discuție. Cât privește respectul care vi-l port nu este legate că facem parte din același popor român din care nu ne putem exclude când îl considerăm fără disciplină și nevoia de îmbăiere.

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui Bau Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS