De Praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, joi 29 august, IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a oficiat Sfânta Litughie la Mănăstirea Cormaia cu ocazia hramului așezământului monahal.
La slujba de hram au luat parte numeroși credincioși, oficialități locale și județene, dar și copiii aflați în tabăra de vară la Centrul misionar de tineret „Ioan Bunea” din Sângeorz-Băi.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită la altarul de vară al așezământului monahal. După citirea pericopei evanghelice, IPS Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Sfântul Ioan Botezătorul – martirizat pentru că a apărat familia”.
IPS Andrei a ridicat-o la rangul de stavroforă pe maica stareță Sebastiana Sângeorzan, cu dreptul de a purta crucea pectorală.
După Sfânta Liturghie a fost săvârșită o slujbă de pomenire la mormântul fostei starețe, stavr. Ecaterina Ghiran, trecută la cele veșnice la 24 decembrie 2017. Totodată, a fost sfințită crucea de pe mormânt.
Apoi, Mitropolitul Andrei a oficiat slujba sfeștaniei la noua casă monahală.
Mănăstirea Cormaia a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, cu destinația mănăstire de călugărițe. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid ce poartă hramul „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită în 29 mai 2016.
La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Buna Vestire”, construită în anul 1636 de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar în 2014 pictura a fost restaurată integral.
În anul 2015, mănăstirea din Cormaia, situată la 5 km distanță de orașul-stațiune Sîngeorz-Băi, a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.
Până astăzi, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind în prezent 26 de maici, conduse de stareța stavrofora Sebastiana Sîngeorzan și de protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, duhovnicul așezământului monahal.
Praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este asociat unor obiceiuri şi superstiţii, precum interdicţia consumării unor alimente ca varza sau pepenele, ce amintesc de forma capului, şi a folosirii cuţitului.
Ioan Botezătorul a fost întemniţat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare şi tetrarh al unei părţi din fostul regat herodian (Galileea şi Pereia), deoarece l-a criticat pe acesta pentru că a luat-o în căsătorie pe cumnata Irodiada. Cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naştere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să îi danseze. El i-a spus apoi tinerei să îi ceară ce vrea până la jumătate din împărăţie, iar, la sfatul mamei sale care îl ura pe sfânt, tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a două aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Adaugă comentariu