Zona montană a judeţului Bistriţa-Năsăud este „un teritoriu fără identitate din punct de gastronomic”, a spus prof. univ. Avram Fiţiu, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, vineri, la Sîngeorz-Băi, unde a avut loc o întâlnire cu fermierii din zonă, primarii şi preşedinţii de asociaţii ale crescătorilor de animale care au aflat că mâncarea pregătită în condiţii legale sanitar-veterinare este punctul forte al zonei montane, cea care permite fermierului să vândă carnea şi brânza de două-trei orio mai scumpe decât la preţul cu care o face acum.
Întâlnirea a fost organizată la inițiativa Cooperativei Agricole Sîngeorz-Băi și a Cooperativei Poiana Ilvei şi la ea au participat reprezentanţi ai Forumului Montan din România și ai Agenției Zonei Montane. Îndemnaţi de gazda evenimentului, primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău, să facă un pas înainte şi să privească spre viitor întrucât potenţial de dezvoltare a zonei există, participanţii l-au ascultat apoi pe profesorul Avram Friţiu, de la USAMV Cluj, cel care le-a prezentat câteva direcţii în care o pot lua ca să iasă din faza agriculturii de subzistenţă şi să vândă produse cu plus valoare.
„Deseară voi dormi la o pensiune în zonă şi mi-aş dori să mănânc o mâncare tradiţională şi mi s-a spus de pe acum să nu mă aştept că voi primi aşa ceva. E o problemă majoră în zona montană. Nu poţi dezvolta o zonă montană, dacă nu vinzi o mâncare străină, la restaurantul tău din zonă, dacă tu nu ai un produs al tău, la Sîngeorzului, care să te reprezinte. Deci primul lucru pe care vrea să îl ştie un turist este dacă mănâncă o mâncare ţărănească sau ortavă din supermarket”, a spus prof. Fiţiu.
Pornind de la acest minus mare al zonei montane, el le-a vorbit fermierilor despre nevoia de a avea o mâncare specifică teritoriului în fiecare pensiune din zonă.
„Ce vă reprezintă? Care e produsul specific care este certificat la nivel european ca produs tradiţional, cu acte în regulă? Nu aveţi! Dacă nu ştiţi cum vă cheamă din punct de vedere agroalimentar, înseamnă că acest teritoriu, Sîngeorzul, nu are propria identitate agroalimentară, nu are propriul paşaport alimentar, iar dacă nu aveţi înseamnă că orice turist nu are ce căuta în Sîngeorz din punct de vedere gastronomic. Aş pleca de aici. Ca să poţi pune pe masa unei agropensiuni o mâncare tradiţională românească, ar trebui ca ea să fie legală, adică ţăranul din Feldru, Maieru, Sîngeor-Băi ar trebui să aibă acasă, legal, dreptul să vândă mâncare. Asta înseamnă că v-aţi înghesuit toţi la Direcţia Agricolă, din 3 ianuarie, ca să vă autorizaţi ferma ca şi punct gastronomic local. Nu poţi vinde mâncare dacă ferma nu are bază legală să vândă mâncare. Nu putem merge mai departe şi să vindem o brânză care nu are bază legală. Câţi aveţi un atelier de procesare legal, autorizat sanitar-veterinar? Zero!”, a spus prof. Fiţiu.
Întrucât în judeţul Bistriţa-Năsăud nu există unităţi de procesare ţărăneşti autorizate, nici carmangerii montane, nici ateliere de făcut brânză sau agropensiuni care să ofere mâncare tradiţională, prof. Friţiu a spus că zona montană este „un teritoriu fără identitate din punct de gastronomic şi sanitar-veterinar”, o situaţie care este întâlnită şi în alte locuri din ţară.
„Nu-i mai bine în Ţara Moţilor, dar de-asta ne-am întâlnit aici ca să vedem dacă putem rezolva aceste probleme. Dacă nu le vom rezolva în anii care vin, vom vedea că tineretul va tot pleca în Spania, în toată Europa şi la munte, la vacă şi la oaie, nu mai stă tânărul, ci cel în vârstă, iar acesta când pleacă în istorie, s-a încheiat cu agricultura în zona de munte. Noi suntem aici ca să-i spunem unei familii de tineri ce are de făcut mâine, poimâine, ca să-şi poată duce viaţa corect în acest teritoriu. Sub nicio formă nu o să-i spunem: creşte vaci ca să vinzi viţei, porci ca să îi vinzi la kilogram, să vindeţi lapte la 70 de bani pe litru. O să vă spunem exact inversul, ceea ce nu aţi făcut până acum din varii motive: nu aţi ştiut, nu aţi putut, nu v-a spus nimeni că asta e direcţia. Direcţia actuală ne duce direct spre zid, nu ne oferă viitor. Noi trebuie să deschidem o perspectivă socio-economică pentru muntele din România”, a spus el.
Participanţii au aflat că există totuşi speranţă pentru zona de munte. Cooperativa Agricolă Sîngeorz-Băi şi Cooperativa Poiana Ilvei au gândit un proiect cultural din care fermierii pot câştiga bani frumoşi.
„În luna mai, cele două cooperative îşi propun, timp de cinci zile, să mişte în acest teritoriu câteva mii de oameni din alte judeţe şi din alte ţări la care să le arătăm un mod de viaţă pastoral. Timp de cinci zile, turiştii să vadă dacă brânza voastră are gust, mirosul corespunzător, elemente fundamentale în zona de munte pentru a atrage turişti. Vom face experimentul care se numeşte Plecatul oilor în munte. Au avut loc anul trecut două încercări în lunile mai şi octombrie în care cele două cooperative, împreună cu primăriile din zonă, au reuşit să arate că, în acest teritoriu, ar putea să existe o speranţă. S-a realizat primul eveniment, Sărbătoarea străbunilor. Vrem să vă arătăm că ţăranii la un eveniment cu 3000-4000 de oameni pot trăi decent dacă vând un ceaun de carne sau ce produc ei în ferma lor. Turistul când vine în teritoriu, după 3-4 ore îi este foame. Trebuie să învăţăm să îi vindem nu mielul pe picior, ci carne la ceaun, la 10-12 lei meniul. Acesta e obiectivul. Nu facem festival doar să dansăm, ci ca să creăm în teritoriu un fenomen turistic care astăzi e marginal şi care, în anii care vin, ar trebui să ne permită să aducem cât mai mulţi străini de teritoriul nostru cărora ţăranii să le vândă mâncare, pregătită, caldă, adică ceva ce rezultă dintr-o unitate de producţie legală, autorizată sanitar-veterinar, ceea ce, în zona montană din România nu există decât în foarte puţine situaţii”, a spus prof. Fiţiu.
Potrivit universitarului clujean, în cele cinci zile din luna mai când va fi organizat evenimentul, vor câştiga doar ţăranii, oieri sau văcari, care vor avea „30-100 de ceaune legal sanitar-veterinar, cu drept de a vinde mâncare la consumatori, la 3000-4000 de oameni”.
„Acesta e pariul. Nu facem festival de dragul festivalului, ci ca să arătăm că brânza, carnea de oaie sau de vită are valoare în farfuria unui consumator. Ce valoare? Când vând carnea la ceaun, preţul pe kilogramul de oaie este de 45 de lei. Asta este ţinta noastră. Tot ce iese din teritoriu să nu fie vândut la mai puţin de 45 de lei/kg, dar nu ai cum să vinzi la acest preţ dacă nu e procesată carnea. Obiectivul este să arătăm că avem o tradiţie şi o cultură gastronomică în zonă. Încercăm să aducem oieri români şi aromâni din mai multe ţări din Europa, Grecia, Macedonia, Croaţia, Austria, Cehia, vorbesc de oieri, nu ei, strămoşii loir, care au plecat din acest teritoriu acum 300-500 de ani cu oile până în Grecia de azi, prin Cehia, Slovacia sau Polonia şi astăzi, acolo unde trăiesc ei fac săptămânal câte un eveniment din aprilie până în octombrie. Noi vrem să le arătăm că avem tradiţii pe care le putem pune în valoare ca să ne putem da o şansă ca agricultori”, a spus el.
În prima zi a festivalului vor fi prezentate tradiţii grănicereşti şi pastorale care să demonstreze că, pentru acest tip de eveniment, merită să vină oameni din jurul României. „Îi vom invita să vină să vadă cămai avem ceva de vândut inclusiv gastronomic. Pregătim concurs de ceaun, de aruncarea botei, de degustare a brânzei, tot ce înseamnă elemente din viaţa văcarului, oierului, pe care azi le-am uitat mulţi dintre noi şi pe acre va trebui să le reinventăm pentru că asta vrea turistul, Măria Sa. Turistul doreşte să trăiască, să se bucure, ca să poată băga mâna în buzunar. Un turist nu bagă mâna în buzunar decât dacă are motivaţie serioasă, iar noi va trebui să construim motive să îşi golească portofelul legal ca să putem trăi decent în acest teritoriu”, a explicat universitarul clujean.
În următoarele zile, se va pleca cu o turmă de oi din Leşu spre Muntele Putredu pe o distanţă de circa 48-50 de km. Se va trece prin Poiana Ilvei, se va ajunge la Sîngeorz-Băi, iar de aici la Maieru. Pe tot acest traseu vor fi organizate evenimente pe care turiştii care vor parcurge pe jos.
„Vor fi sute de oameni care vor urma oile pe un traseu de 50 de km pe jos, începând de luni dimineaţa. Se va pleca din Leşu cu un ceremonial religios, cu o prezentare a ceea ce înseamnă pentru oier plecatul în munte. Toate acestea sunt elente de spectacol pentru care cineva să vrea să-şi golească portmoneul în faţa noastră. De al Leşu la Poiana Ilvei vom încerca să implicăm şcolile din teritoriu, copii, profesori, învăţători, în aşa fel încât să putem reconstitui un ritual al oierului care pleca în munte şi îşi lăsa familia, jos, în vale”, a adăugat profesorul Fiţiu.
Deocamdată, nu a fost anunţată data certă a acestui festival, însă el va avea loc în luna mai a acestui an şi va presupune o întreagă desfăşurare de forţe pe Valea Someşului Mare. De altfel, primarii comunelor din zonă au fost de faţă la aceste discuţii, la fel şi vicepreşedintele CJ, Ioan Ţintean. Detalii vom oferi la momentul oportun şi de îndată ce le vom avea.
Adaugă comentariu