Ministrul Agriculturii: Cu ce e mai bună feta bulgărească decât telemeaua de Bistriţa? E nevoie de brand!

”Orice construcţie de afacere pe produse agroalimentare sau de alt tip conex agriculturii trebuie să fie branduri. Alt pas e denumirea de origine a produsului respectiv. Va veni un program special de ajutor pentru cei care vor să promoveze în piaţă produse noi, dar ele trebuie să îndeplinească aceste condiţii de individualitate. E important să putem înregistra aceste branduri româneşti, regionale sau locale, cu titulari cerţi. Îşi asumă responsabilitatea calităţii. România încă are branduri puţine, dar potenţialul e foarte mare. Le spun mereu colegilor din oierit: branduiţi tot! De ce feta şi nu telemeaua de Bistriţa? Cu ce e mai bună feta bulgărească decât sortimentele de brânzeturi de ovine realizate în zona noastră? Brand, prezenţă în piaţă, promovare. Soiul de măr Aurora de la Bistriţa, de ce nu îl transformăm în brand mai departe? La piaţă, când vezi mărul superverde sau superroşu, bate de la distanţă şi calitativ, şi sub aspectul comercial”, a spus Tabără.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că Bistriţa are o zonă de mare rezonanţă şi tradiţie victicolă, iar reconversia la vie este unul dintre cele mai bune programe europene. ”Trebuie legată din nou Lechinţa şi toată zona respectivă de ce a însemnat tradiţia în producerea de soiuri. Nu trebuie importate soiuri nobile mondiale. Toate zonele viticole trebuie readuse în circuit. Am semnat cu Germania, Italia, Franţa, Spania, Cehia, Austria şi Ungaria o cerere către UE să continuăm reconversia în viticultură şi în 2014-2020. E nevoie de reconversie şi în pomicultură. Relansăm staţiunea de la Drăgăşani ca să redevină furnizoare de material de plantat în sectorul viticol. Ce este staţiunea Bistriţa, dar şi alte unităţi de cercetare, este un domeniu de investiţie şi de viitor. Zona fructelor va avea o certitudine de dezvoltare”.

Valeriu Tabără a adăugat că  marea rezervă de agricultură a României e în Transilvania, în zona de deal şi de munte. ”Nu întâmplător sunt răzoarele şi terasele naturala ale Ardealului. Potenţialul mare de completare pentru România este aici şi va trebui să se acorde un mare sprijin. Ca ţintă, ne vom duce spre programele pentru ferme micii şi mijlocii. Tipul fermei israeliene e cea care are 2-3 sectoare, niciodată nu e în pierdere, şi asta ar fi de dorit pe planurile noastre de dezvoltare rurală”, a explicat el.

Legat de implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în Bistriţa-Năsăud,  Tabără a prezentat situaţia proiectelor: ”Sunt contractate 2.741 de proiecte, valoarea publică este de 144,16 milioane euro, iar plăţile totale efectuate până la această dată: 26,22 milioane euro, extrem de puţini. Sunt bani, stau şi ne aşteptă. Din 2.741 de proiecte, doar 24 sunt finalizate. De ce? Problema e să putem finaliza aceste proiecte. Banii sunt ai noştri. Nefolosind banii, se slăbeşte poziţia negocierilor cu UE. Dacă pierd banii, nu pot negocia nivelul de finanţare 2014-2020. Avem nevoie de aceste investiţii în sate, de ce să meargă banii în Spania? Nu banii sunt de vină, ci oamenii”.

Valeriu Tabără a întreprins o vizită de două zile în Bistriţa-Năsăud. La întrunirea ministrului cu oamenii de afaceri din Bistriţa-Năsăud au mai  participat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul PDL Ioan Oltean, şeful Autorităţii Naţionale de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ), Kocsis Andrei, prefectul judeţului Cristian Florian şi preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu (PDL). Totodată, la întâlnire au mai fost prezenţi primari, şefi de instituţii din domeniul agriculturii, fermieri, reprezentanţi ai formelor asociative şi ai serviciilor publice deconcentrate din domeniul agriculturii care îşi desfăşoară activitatea în judeţ. Scopul întâlnirii l-a constituit clarificarea unor probleme din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.