Mişcarea Populară, în aşteptarea Forţei Civice. Unitatea dreptei, la Bistriţa, doar o teorie

Preşedintele filialei Bistriţa-Năsăud a Partidului Mişcarea Populară, Cristian Ţuţuruga, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că la Bistriţa se fac paşi importanţi pentru unitatea dreptei.

„La această conferinţă de presă (de luni, de la sediul PMP -n.r.), a fost invitată şi Forţa Civică. Din păcate, nu a dat curs invitaţiei noastre. Nu ştiu ce să înţeleg. La nivel naţional se discută despre o alianţă, acord, fuziune între Forţa Civică şi Mişcarea Populară şi, din acest punct de vedere, ar trebui ca cele două partide să lucreze împreună, să existe o concordanţă . Un prim pas pentru unitatea dreptei a fost invitaţia domnului preşedinte al PDL, Ioan Oltean, care a chemat atât Mişcarea Populară, cât şi Forţa Civică la Consiliul de Coordonare Judeţean la care a fost reales. Noi am participat şi sperăm să putem colabora, partea dreaptă să aibă rezultatele pe care şi le doreşte şi la europarlamentare, şi la alegerile prezidenţiale, dar şi la cele din 2016. (…) Preşedintele FC, Mihai Răzvan Ungureanu, este candidatul la alegerile prezidenţiale al FC şi PMP şi sperăm să fie acceptat de toată dreapta”, a declarat Ţuţuruga.

La rândul său, Zorin Diaconescu, preşedintele organizaţiei municipale a Partidului Mişcarea Populară, a declarat că problema candidatului la prezidenţiale e una „secundară”. „Mai întâi, trebuie să vedem ce se va întâmpla în luna mai a anului viitor la alegerile europarlamenatre. Şi ieri (duminică -n.r.) colegii de la PDL au spus că ele vor fi un barometru. Ştim foarte bine că rezultatul de la europarlamentare influenţează şi alegerile următoare. Este foarte important ca dreapta să fie percepută de electorat ca o unitate şi nu ca o diversitate de partide, cu candidaţi proprii, cu personalităţi proprii care, la un moment dat, sub tentaţia unor declaraţii atractive să ducă la diferite tensiuni artificiale şi nonproductive, important e să convingem electoratul de câteva lucruri elementare. În primul rând, în organizaţiile din mediul rural nu se face deosebirea între candidaţii la alegerile europarlamentare şi cele generale. Vorbesc de candidatul Bistriţei fără să înţeleagă că, la europarlamentare, nu există un candidat al unei regiuni sau al unui judeţ. În al doilea rând, trebuie să ne gândim că, până în anul 2020 va trebui să absorbim ce putem din fondurile europene fiindcă, după aceea, s-ar putea ca ele să fie direcţionate spre Moldova sau Ucraina dacă negocierile cu aceste ţări ajung într-o fază de aderare sau preaderare şi nu mai putem să sperăm noi să obţinem fonduri. Felul în care va fi gândită UE va depinde foarte mult de europarlamentarii noştri şi de familiile politice din acre fac parte”, a spus Zorin Diaconescu.

El a adăugat că puţină lume ştie că Parlamentul European recurge foarte rar la vot, de cele mai multe ori apelând la consens. „Pentru a putea face parte dintre cei care dictează sau formulează consensul trebuie să faci parte dintr-o familie politică bine conturată care să-ţi acorde credit. Familia politică a  stângii nu a arătat până acum disponibilitate pentru a acorda credit europarlamentarilor români cu toate că ei au un aparat bine pus la punct la Bruxelles. Au făcut acolo mai degrabă o activitate pentru media sau au organizat vizite pentru români decât să se implice cu rezultate în comisiile de la Parlamentul European, în timp ce europarlamentarii dreptei au fost primiţi mai bine de familia politică din care fac parte şi au reuşit în unele situaţii. E un lucru greu de explicat unor oameni care nu au răbdare să asculte, însă noi, dacă vrem să fim cinstiţi cu bistriţenii, suntem obligaţi să le explicăm că viitorul acestei regiuni depinde de respectarea Planului de Dezvoltare 2010-2030, un plan acceptat şi nu a mai fost deschis de la acceptare încoace. De exemplu, nimeni nu a mai spune nimic despre Autostrada Nord care ar trebui să treacă prin Bistriţa făcând legătura între Ungaria- Moldova şi Ucraina. În cazul în care noi rămânem la faza diversiunii referendumului care a înlocuit opţiunea autostrăzii cu o bucată de drum de 7 km nu leagă nimic de nimic, nu este o soluţie. Viitorul acestei regiuni va depinde de autostradă”, a spus el.

Zorin Diaconescu a subliniat că tocmai de aceea, toate forţele politice de pe dreapta ar trebui să susţină o listă comună de candidaţi ca să aibă rezultate bune la europarlamentare şi să susţină proiecte importante pentru regiune şi comunitate.

„Eu găsesc că ar fi mult mai util pentru dreapta politică românească să aibă nişte candidaţi comuni pentru care să militeze întreaga dreaptă politică pentru a oferi un orizont de speranţă aşteptărilor electoratului de dreapta. Dacă electoratul de dreapta va primi nişte semnale contradictorii, prima constarare pe care o va face va fi aceea că nu este nicio şansă din cauza divergenţelor de opinii, a ironiilor şi a atâtor altor lucruri. De regulă, electoratul nostru nu doreşte să voteze cu partea perdantă”, a spus el.

La Consiliul de Coordonare Judeţean al PDL de duminică, liderul PDL Ioan Oltean a spus că e deschis colaborării cu formaţiunile de dreapta, însă a recunoscut totodată că luptă cu Daniel Buda de la Cluj pentru o poziţie eligibilă pe lista de europarlamentari a PDL care să revină unui candidat din Bistriţa-Năsăud.

Cristiana Sabău