”Linia Verde de transport public trebuie finalizată în 2023. Venim cu foarte multe modificări ale proiectului, dar cu bani de la bugetul local. Și aici mă refer la îngroparea rețelelor de telefonie mobilă și internet, la schimbarea soluțiilor în ceea ce privește pavajul, vom pune un pavaj de calitate în așa fel încât să fie și comod pentru pietoni să arate și bine, de asemenea, vom reabilita carosabilul pe întreaga lungime a Liniei Verzi, pentru că prin proiect avem doar câteva străzi”, spune primarul Bistriței, Ioan Turc.
El a afirmat că ar putea apărea schimbări inclusiv în ceea ce privește autovehiculele electrice, care să nu fie autobuze, dar nici tramvaie. ”Urmează să achiziționăm într-o primă etapă alte zece autovehicule electrice. Ne gândim și la anumite modificări pe această componentă. În momentul în care tragem o concluzie, o voi face publică. Deci s-ar putea să mergem pe o altă variantă, tot electrică, dar nu autobuz și nici tramvai, ca să nu se gândească cineva… Pălărie într-un picior, ghici ciupercă ce-i?”, a comentat primarul.
În altă ordine de idei, Ioan Turc a menționat că un tren urban în Bistrița ”este un deziderat”. ”Am discutat cu CNAIR, pe un punctaj făcut la nivel național nu stăm foarte bine la o serie de indicatori, dar am solicitat să continuăm acest proiect, în ideea că vom găsi finanțare. Fie vom mai umbla pe la indicatori, pentru că unii sunt nejustificați. Se spune că Bistrița nu este centru universitar. Nu este centru universitar mare, dar nu poți să spui că nu are universitate, chiar dacă discutăm despre extensii”.
Proiectul Liniei Verzi prevede reabilitarea infrastructurii rutiere pe o rută nouă de transport public, care traversează orașul de la est la vest, prin centru, operată cu vehicule electrice. Pe lângă crearea rutei noi de transport public (Unirea – Calea Moldovei – Gen. Grigore Bălan – Bistricioarei – Piața Petru Rareș – Piața Unirii – Dornei – Gh. Șincai – Independenței – Libertății – Viișoara) operat cu vehicule electrice, se prevede modernizarea părții carosabile şi a zonelor adiacente, prin remodelarea parcărilor, trotuarelor, spațiilor verzi și a pistelor de cicliști. Proiectul cu bani europeni implică, de asemenea, amenajarea a 42 de stații de autobuz curente și două stații terminale. În iunie 2021, bugetul proiectului Linia Verde a fost mărit cu peste 10 milioane de lei (peste 2 milioane de euro), de la 58.823.323,26 lei la 68.899.677,03 lei, bani care reprezintă cheltuieli neeligibile pe fonduri europene și care trebuie plătiți de municipalitate. Din valoarea totală neeligibilă de 14.719.236,78 lei, se va recupera TVA-ul de 3.740.105,43 lei, aferent cheltuielilor privind furnizarea de vehicule electrice. Lucrările sunt realizate de MIS Grup Anieș, lider de asociere, alături de Drumserv din Mureș, Electrogrup din Cluj și o serie de subcontractanți.
(Foto cu caracter ilustrativ)
Ghici ciuperca ce-i ?
Pai pesedeul cu Linia Verde lasa mostenire sutelor de comercianti bistriteni FALIMENTUL prin desfintarea a mii de parcari.
Explicatiile dativi-le singuri.
In alta ordine de idei domnul Primar este rugat insistent sa nu dea curs strangularii traficului pe axa Nasaudului, A. Muresanu-Decebal sectorul cel mai aglomerat din oras unde pistele de biciclete pune in pericol integritatea biciclistilor si dispar aprox. 1.500 parcari longitudinale.
Fplosirea liniei ferate cu un tren electric este o scapare. Aici dau dreptate domnului Primar.
Il rog sa analizeze si o trecere subterana- supraterana pe str. Romana colt cu Dimitrie Cantemir.
Stie eu ce este. Este clar METROU.
La câte prosti sunt pe Linia Verde pe perete numai un METROU mai lipsește.
Nişte trotuare bune şi scumpe pe unde să circule şi maşinile stresând pietonii din toate direcțiile, pline de noroiul adus de pe carosabil!!! Share space!!!!! Unde ați mai văzut in lumea asta europeană maşini amestecate cu pietoni pe trotuare??? Invenție românească pt că de atâția ani nimeni nu e in stare să aducă oraşul la o imagine decentă. Toată ziua numai ” poveşti” şi laude fără o finalizare normală pentru mileniul in care ne aflăm!
Carmen. In lumea asta atat in Germania, Italia ,Ungaria etc. este fix aceasi situatie.
Au invadat masinile trotuarele si doar odata cu interzicerea lor undeva prin 2050 si inlocuirea cu electrice scumpe dar necesare si care sa nu mai fie asa de simplu de cumparat la mana a doua ca si pana acuma. Sunt multe marci second mai ieftine ca bicicleta. Vom respira ceva aer mai bun doar cine mai apuca dupa 2050.Pana atunci ne amagim si stam impasibili la cum mor padurile si apele.
Domnule Balan, din pacate ati deraiat complet de la logica.
In Italia, Germania, Austria si Ungaria, masinile nu invadeaza trotuarul. Intrati pe youtube daca nu ati fost.
E clara delimitarea intre trotuar si strada si piste de biciclete.
La noi, orasul strutilor, reinventam de fiecare data lumea.
MOSU , aveti multa dreptate.
Da grea e ECOLOGIA asta de implementat, nu te sustine mai nimeni.
Dexul spune:
ECOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul relațiilor dintre organisme și ambianța lor, la nivel de individ, populație sau comunitate.
Deci noi ce implementam aici? O știință care studiază? Întreb așa, nu pentru mine, pentru un prieten.
Primarul Ioan Turc spune despre Bistrița că desi nu este centru universitar mare, dar nu poți să spui că nu are universitate, chiar dacă discutăm despre extensii. Această afirmatie confuză necesită câteva clarificări. Spre exemplu, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are două centre universitare si anume la Cluj Napoca și Baia Mare, la care se adaugă extensiile în orasele Alba Iulia, Bistrița, Satu Mare și Zalău. La fel si Universitatea Babeș-Bolyai are centre universitare la Cluj-Napoca si Resita precum si extensii la Bistrita, Gheorgheni, Năsăud, Odorheiul Secuiesc, Satu-Mare, Sfântu-Gheorghe, Sighetu-Marmatiei, Târgu-Mures, Târgu-Secuiesc si Zalău.
Prin definitie, un centru universitar dispune de dotări superioare si de conditii necesare pentru scolarizarea unui număr mare de studenti . Incă din anul 2015, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea urmatoarele: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”.
De aceea, pentru un centru universitar, este nevoie de construirea unui Campus Universitar modern la Bistrita, prevazut cu spatii de invătământ, care să cuprindă săli de curs si laboratoare de cercetare, dar si cămine studentesti, bibliotecă, sală de sport, terenuri de sport, etc.
De altfel, este cunoscută initiativa lui Ioan Turc, care incă din anul 2006, atunci când era viceprimar al municipiului Bistriţa, a propus amenajarea unui parc industrial la Sărata, dar şi a unui campus pentru învăţământul universitar tehnic. Până la urmă ideea lui Ioan Turc, a fost preluată de PSD-isti care, cu greu in administratia lui Cretu, au realizat doar Parcul Industrial insă nici vorbă despre campusul universitar tehnic. Termenul de „campus universitar” preluat din engleză defineste un complex universitar situat in apropierea unui oras, cuprinzând construcții și dotări pentru învățământ, cercetare, cămine pentru studenti, locuinte pentru profesori, terenuri de sport si spatii pentru agrement etc. Un campus trebuie să dispună de o suprafată de teren generoasă care să permită amplasarea optimă a constructiilor pentru nevoile actuale si să asigure o rezervă pentru dezvoltarea de perspectivă a centrului universitar. Este o mare diferenta intre centru universitar si extensi universitara:
Vezi: https://timponline.ro/universitatile-naturale-sau-cu-extensii/
Păi normal că sa renunțat la ideia cu Campusul Universitar de la Sărata fiindcă locația este extrem de nasoală pentru studenți, mai repede ajungi la Cluj decât la Sărata pe pășune. Plus struțo-cămila Part Industrial – Campus Universitar. Un campus Universitar Bistrițean ca la carte este supernecesar dar în oraș pe
Drumul Dumitri Vechi. Exemplu de succes este Liceul Logos din apropiere singurul liceu din Bistrița construit după revoluție.