Un număr de 86 de piese, parte din Tezaurul de la Șieu-Odorhei, care au fost expuse în Muzeul Drents din Assen, Olanda, sunt așteptate să se întoarcă la Bistrița cu un transport securizat și să își reia locul în sala Tezaur a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Piesele au făcut parte din expoziția ”Dacia! Regatul aurului și argintului” la care au contribuit 18 muzee din țară.
”Am avut 86 de piese din care 7 de aur și restul de argint făcând parte din Tezaurul de la Șieu-Odorhei. Noi colaborăm de circa 8 ani cu Muzeul de Istorie a Transilvaniei și cu Muzeul Național de Istorie a României, care a inițiat acest demers de câțiva ani încoace. Am participat și la alte expoziții itinerante organizate în Europa. O expoziție itinerantă este una care pleacă de la Muzeul Național de Istorie a României, exponatele se întorc acolo, se regândește expoziția în funcție de spațiul expozițional, de vitrine și, până la urmă și de bani, iar de acolo pleacă în altă parte, nu neapărat conținând aceleași piese. Întotdeauna s-au întors exponatele. Acum e un accident nefericit. Sigur că multe lume blamează acest aspect – și noi suntem primii care regretăm cele întâmplate – nu aș vrea să fiu deloc acum în pielea colegilor de la Muzeul Național de Istorie a României. În astfel de situații, toată lumea are o părere și o soluție, nu neapărat conforme cu realitatea, iar presiunea publică este uriașă”, a spus managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș.
De ce a fost ales tocmai Tezaurul de la Șieu-Odorhei
”Pentru că a fost descoperit pe Limesul Roman, granița de nord a imperiului. În județ, avem peste 60 de km de graniță care trece și prin Șieu-Odorhei. E firesc ca atunci când o țară vrea să facă acest tip de expoziție, o diplomație culturală cum se spune în aceste zile, să expună patrimoniu de pe întreg cuprinsul bazinului istoric despre care este vorba. Tezaurul nostru nu e neapărat mai valoros ca altele, dar fiecare tezaur are o poveste. Acesta, de la Șieu-Odorhei, are 203 piese – deci nu a fost în întregime expus în Olanda, colegii mei au decis cât este reprezentativ și merită expus – dar el stabilește cronologic că suntem pe granița imperiului, că în această zonă erau mine de metal prețios la Rodna, că a fost o zonă importantă din punctul de vedere al negoțului, al tranzitării. Altfel nu își dorea nimeni să ajungă într-un ținut uitat de lume”.
Ce se schimbă după întâmplarea din Olanda
La nivel central s-a pus problema securității și în muzeele din România, însă cel de la noi nu ar avea probleme de acest fel.
”De-a lungul timpului, am încercat să așezăm lucrurile în temeiul legii. Niciun muzeu nu e pregătit pentru dinamită, dar noi avem pază umană, avem și camere de supraveghere, dar și contract cu o firmă de pază care poate ajunge aici în 2,5 minute. Noi avem o sală de Tezaur cu o securitate aparte. În afară de cea a muzeului, avem o dublă securitate pe sala respectivă. Vitrinele sunt antiefracție, diferite de cele care au fost folosite în Olanda, unde ei au gândit o expoziție cu vitrine pe care să nu se depună praful, să îndeplinească toate condițiile tehnologice – cum e umiditatea – ca să conserve piesele în mod ideal. Nu s-a gândit nimeni la efracție, noi aici însă ne-am gândit pentru că avem, printre altele, un cuțit dacic cu care se făceau operații pe creier, unic în lume. Deși e din fier, valoarea lui e inestimabilă, dată fiind de unicitate”.
Vor mai trimite muzeele piese la expoziții în străinătate?
”E greu de spus, încă se iau decizii la cald. Ministrul a declarat că nu trebuie să mai iasă nimic din țară și că, dacă cineva dorește să vadă obiectele de patrimoniu, să vină aici, dar eu cred că nu așa trebuie să stea lucrurile. Din punctul meu de vedere, valorile trebuie să circule ca lumea să știe despre ele. Cercetarea se încheie în modul acesta. Cum poți face publicarea dacă nu valorizezi obiectele expunându-le? S-au luat decizii intempestiv și nefericite, cred eu”, a spus Alexandru Gavrilaș.
Tezaurul de la Șieu-Odorhei a fost descoperit în 1982 și este atribuit unui nobil geto-dac care a trăit în timpul regelui Burebista și care ar fi participat alături de acesta în cursul anilor 60 IH la incursiuni militare împotriva celților.
Este alcătuit din 207 tetradrahme grecești din argint și șapte monede celtice de aur.
Adaugă comentariu