Ne-am întors înapoi cu 34 de ani. Populaţia de acum a judeţului, la nivelul celei din 1977

Repartiţia populaţiei judeţului pe medii de rezidenţă nu a înregistrat modificări structurale semnificative comparativ cu recensământul anterior, populaţia din mediul urban înregistrând o creştere nesemnificativă de 0,5 puncte procentuale.

Se constată asadar că Bistriţa-Năsăud continuă să rămână unul dintre cele mai puţin urbanizate judeţe ale României (36,7% populaţie urbană). Municipiul Bistriţa rămâne cea mai populată unitate administrativ-teritorială, cu o populaţie stabilă de 75076 locuitori, în scădere cu 6183 de persoane faţă de recensământul anterior. Şi celelalte oraşe din judeţ au înregistrat scăderi ale populaţiei comparativ cu anul 2002. Astfel: Beclean (-250 locuitori), Năsăud (-995 locuitori) şi Sângeorz-Băi (-521 locuitori).

În mediul rural, comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt: Feldru (7669 locuitori), Maieru (7089 locuitori) şi Telciu (5798 locuitori). La polul opus se situează comunele: Runcu Salvei (1228 locuitori), Miceştii de Câmpie (1086 locuitori) şi Silivaşu de Câmpie (1011 locuitori). Singurele localităţi din judeţ în care s-a înregistrat o creştere a populaţiei stabile între ultimele două recensăminte sunt Feldru şi Rebra.

Analiza comparativă a evoluţiei şi structurii pe vârste a populaţiei judeţului pune în evidenţă următoarele aspecte semnificative: scăderea ponderii copiilor (populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani) cu 2,3 puncte procentuale; ponderea populaţiei tinere (15-24 ani) s-a diminuat cu 3,4 puncte procentuale, de la 15,9% în 2002 la 12,5% în 2011; a crescut ponderea populaţiei mature (grupade vârstă 25-64 ani) de la 50,9% în 2002 la 54,3 % în 2011; populaţia vârstnică (de 65 de ani şi peste) a înregistrat o creştere relativă de la 12,6% în 2002 la 14,9% în 2011.

Structura etnică a populaţiei la ultimul recensământ nu a înregistrat modificări semnificative comparativ cu recensământul anterior. Cea mai mare parte a populaţiei judeţului care şi-a declarat apartenenţa religioasă la ultimul recensământ aparţine religiei ortodoxe (82,7%); 7,4% dintre respondenţi si-au declarat apartenenţa la religia penticostală, iar 4,3% dintre locuitorii judeţului s-au declarat ca aparţinând religiei reformate, celelalte confesiuni declarate însumând la un loc 5,6%. Ponderi între 0,5% si 2,0% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (1,9%); romano-catolică (1,1%); baptistă (0,8%); martorii lui Iehova (0,6%) şi adventistă de ziua a saptea (0,6%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,5% din cei care şi-au declarat apartenenţa confesională. Persoanele care s-au declarat “fără religie” sau atei au reprezentat 0,1% din populaţia respondentă.

Analiza populaţiei judeţului după nivelul de instruire cel mai ridicat dobândit relevă că din totalul persoanelor în vârstă de 10 ani si peste, 54,5% aveau un nivel scăzut de educaţie fiind absolvenţi de învăţământ primar, gimnazial sau fără scoală absolvită. Gradul scăzut de educaţie plasează judeţul Bistriţa-Năsăud cu peste 10% sub media pe ţară în acest domeniu. Un nivel mediu de educaţie aveau 35,1% din persoanele de peste 10 ani, iar absolvenţii de învăţământ superior reprezentau doar 10,4% din aceasta.

La recensământ, au fost înregistrate în Bistriţa-Năsăud 22087 persoane plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an. Din total, 13064 persoane (59,1%) sunt plecate în Spania. Prin această cifră, judeţul Bistriţa-Năsăud înregistrează cele mai multe persoane plecate în Spania din judeţele României (7,6% din totalul persoanelor plecate pe perioadă îndelungată).

Sursa: comunicat Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud