Sănătate

Noul corp al Spitalului Clinic Județean de Urgență riscă să nu poată fi întreținut

Lucrările la noul corp al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița cu bani din PNRR avansează în ritm rapid, însă până la finalizarea lor ar trebui modificat și modul de finanțare a spitalelor fiindcă altfel există riscul să nu poată fi întreținut, a atras atenția managerul unității medicale, Gabriel Lazany.

Într-o conferință de presă, Gabriel Lazany a spus că, la noul corp s-a turnat deja radierul la nivelul S2 și urmează ca, de vineri încolo, până la jumătatea lunii august să fie turnat și la nivelul S1.

”La nivel S1, se va face în trei etape, prima acum, vineri. Sperăm ca activitatea de turnare a radierului pe nivelul S1 să se finalizeze undeva în jurul datei de1 5 august, după care lucrurile se vor mișca mult mai repede pentru că, de pe radier, începe construirea efectivă a spitalului în sistem de prefabricate, deci lucrurile vor fi vizibile într-un timp mult mai scurt, urmând ca până la sfârșitul anului, din discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, întreaga clădire să fie ridicată, pe perioada iernii concentrându-ne pe interior, instalații, finisaje, mult mai multe și mai greu de făcut decât cele care sunt în exterior”, a spus el.

După ce lucrarea va fi finalizată, trebuie schimbat și sistemul de finanțare a spitalelor, altfel existând riscul să nu poată fi întreținută, situație pe care managerul a adus-o la cunoștința ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, la recent încheiata conferință cu managerii de spitale din țară care a avut loc la Bistrița.

”Am atras atenția autorităților centrale că modernizarea spitalelor nu poate fi suprapusă cu o eficientizare a costurilor. Nu e ca la o reabilitare de bloc, că l-ai îmbrăcat în scârț și îți vine factura de gaz cu 3 lei mai puțin. Aici, orice investiție în dezvoltarea spitalului atrage costuri suplimentare. În noua clădire a spitalului sunt 16.000 de mp suprafață desfășurată. Doar ca să faci curățenie înseamnă că trebuie să angajăm 64 de îngrijitoare de curățenie, ceea ce înseamnă câteva sute de mii de lei în plus numai pentru salarii luând în calcul salariul minim pe economie. Mai mult decât atât, construim spitale noi ca să le creștem calitatea și să le menținem într-un anumit standard de calitate fiindcă degeaba facem un bloc operator super performant dacă nu suntem în stare să îl întreținem, să-l menținem în parametri de proiectare, să schimbăm filtrele. Am spus că trebuie regândit modul în care vor fi finanțate spitalele fiindcă sunt diferite costurile între un spital modern și unul nemodernizat. Altfel, riscăm ca cele 27-29 de spitale noi care se vor construi să nu poată fi întreținute. Este timp să se coreleze factorul legislativ cu un coeficient de modernizare sau orice altă metodă găsesc ei pentru finanțarea spitalelor”, a explicat Gabriel Lazany.

Apariția în luna aprilie a Legii 88 care modifică Codul Fiscal a venit ca o gură de oxigen pentru spitalele publice, însă cum se întâmplă de regulă în țara noastră, normele de aplicare întârzie.

”Prin această lege, spitalele sunt scutite de plata TVA la construcții și la anumite materiale consumabile, cum ar fi dezinfectanții. În lege scrie că, în termen de 60 de zile trebuie să apară normele de aplicare emise de Ministerul Finanțelor. Nu au mai apărut aceste norme de aplicare și legea nu poate fi pusă în practică. Această lege este foarte bună și trebuie pusă în practică fiindcă dă o gură de aer spitalelor publice care, nefiind plătitoare de TVA, nu își deduc TVA respectiv. Un spital privat care funcționează pe SRL își deduce TVA și atunci plătește gaz cu 19% mai ieftin decât îl plătim noi ca spital public. Am făcut o adresă către Ministerul de Finanțe și am întrebat când se pune în practică acea prevedere legală”, a mai spus Lazany.

Proiectul ”Extinderea pavilionului Spitalului Județean de Urgență Bistrița, prin construirea unui corp de clădire 2S+P+4E cu pasarelă de trecere între clădirea existentă și cea propusă” are o valoare de 82.939.073,64 euro + TVA, din care 95% finanțare din PNRR și 5% cofinanțare din bugetul Consiliului Județean (circa 100 de milioane de euro în total). Constructor: Dimex 2000 Company.

Proiectul este împărțit în patru mari componente: 1. Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița, prin construirea aripii noi, cu pasarelă de trecere între clădirea existentă și cea propusă. * Subsol: Depozit și adăpost ALA (apărare locală antiaeriană); * Parter: Secția de Hemodializă; Parcare semi-automatizată cu 53 de locuri; Birou de internări; * Etaj I: Secția ORL (25 paturi), Structura de spitalizări de zi, Compartiment chirurgie plastică (10 paturi). * Etaj II: Secția Cardiologie (55 de paturi) – din care 8 paturi pentru USTACC (unitatea de supraveghere şi tratament avansat al pacienților cardiaci critici), Sală hibrid Angiografie pentru cardiologie intervențională, Secție obstetrică ginecologie (25 paturi). * Etaj III: Bloc operator cu 4 săli de operație, Săli de operație (Neurochirurgie, Gastroenterologie intervențională, Chirurgie plastică, Oftalmologie), Compartiment Neurochirurgie (17 paturi), Compartiment recuperare neurologică (7 paturi). * Etaj IV: secții de spitalizare, Compartiment Gastroenterologie (13 paturi), Secția Neurologie (55 paturi din care 8 paturi pentru unitatea cu accidente vasculare cerebrale). 2. Creșterea eficienței energetice la actuala clădire a Spitalul Județean de Urgență Bistrița. 3. Digitalizarea Spitalului Județean de Urgență Bistrița. 4. Dotarea cu echipamente și cu aparatură medicală de ultimă generație.

În vara anului 2022 s-a semnat contractul pentru proiectarea și execuția unui corp de clădire nou cu patru etaje la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, cu pasarelă de trecere între clădirea existentă și cea nouă propusă. Pentru prima fază a proiectului (lucrări de relocare și demolare clădiri tehnice și administrative – centrală termică, stație producție oxigen medical, posturi de transformare, rezervă strategică de apă și stație de pompare, depozit temporar deșeuri medicale etc.), finanțarea de 5 milioane de euro a fost asigurată integral de CJ. În 17 martie a.c. s-a semnat contractul de finanțare prin PNRR, iar în 20 martie s-a dat startul lucrărilor efective.

5 comentarii

  • Voi o sa fiti ca romii aia cu palate, pe care nu le pot intretine si le lasa de izbeliste!!Nu faceti, daca statul este falimentar !!Ce tot faceti si renovati cuiburi de bugetari(vezi prefectura,etc.),daca oricum va carati unde a fi de lucru pe bani reali,nu luati imprumut ?

    27
    19
  • Daca nu se face urgent Regionalizarea,reforma administrativa,e vai si amar ! Vointa politica lipseste si Curtea C nu zice nimic! Nici despre referendumul adjudecat pentru 300 parlamentari, nici pentru faptul ca,o comuna cu 7oo de locuitori ,plateste 21 de bugetari!!Ce sa mai vorbim de puzderia de Agentii,Servicii si pensii speciale…..!!

    21
  • Are dreptate domnul director, evident ca si-au pierdut masura în vârtejul electoral care i-a îmbătat de la mic la mare. De fapt, de la mare la mic, toti sunt mici și un pic negociabil, nu au construit nicio entitate care a favorizeze productia si venituri, sub pretextul ,,pentru prosti,, al importantei sănătății, au creat, cu bani nejustificat de multi, o structura medicala uriasa pentru care trebuie enorm de multe resurse pentru funcționare și întreținere. Plătește poporul prostit, asa cum plătește și pentru Casa mortuara de linga Pirtia minunata! Socotelile trebuie făcute inainte!

    8
    5
  • Voi sunteți chiar proști! De ce nu v-ați apucat să faceți voi cu MIS, Frasinul și DIMEX, cea mai mare clădire din lume?!? V-au luat-o indienii înainte de au inaugurat acum bursa diamantelor in ea. Nu era frumos să cereți voi vreo 4-5 miliarde din bani europeni, să va puneti pe construit vreo 20 de ani și după aia să stingeți lumina???
    A trebuit să vină Rafila, ăla care a aprobat proiectul, cu SF și Analiză cost beneficiu ca să-i spuneți că nu puteți acoperi costurile de funcționare?!? Și competenții de la CJ care au aprobat toate terfeloagele din care reieșea că totul e fezabil, zbârnă? Neapărat să faceți în fața un monument. Cam ca covrigul ăla de inox de la Policlinică. O să știm noi pentru ce-i.
    Oricum, pentru ca să aprindeți becurile la inaugurare, poate mai vă dă ceva Răducu de la echipa de handbal. După aia, ce contează. Faza de construcție e interesantă. Prietenii știu de ce!

    10
    2
  • Unde-i lege nu-i tocmeală. Pentru finanţarea spitalelor publice există Lege 95/2006, actualizată
    in 2023. In Capitolul IV, la articolul 190, aliniatul (1) se spune: Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii.
    In aliniatul (2) se precizează că prin autonomie financiară se înţelege:
    a) organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unităţii şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
    b) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului.
    Prin definitie, spitalele de urgenţă sunt unităţi spitalicesti publice care dispun de o structură complexă de specialităţi, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse. În structura spitalului de urgenţă funcţionează obligatoriu o structură de urgenţă (Unitate de Primiri Urgenţe sau Centre de Primiri Urgenţe) care, în funcţie de necesităţi, poate avea şi un serviciu mobil de urgenţă reanimare şi transport medicalizat.
    Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița este in primul rând un spital public. Referitor la statutul de spitalul clinic, presupune că are în componenţă secţii clinice universitare care asigură asistenţă medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată. Asadar si aici finanţarea este asigurată prin contracte directe de învăţământ si cercetare medicală. Cheltuielile de întreţinere sunt si ele incluse în contractele de finanţare.
    In plus, legea permite ca în spitale publice să funcţioneaze şi secţii private. Prin urmare, nu există riscul ca noile spatii spitalicesti aflate în constructie să nu poată fi întretinute.

    1
    1
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.