Numărul locurilor de muncă vacante s-a înjumătățit comparativ cu perioada similară a anului trecut. De teama schimbărilor legislative, firmele preferă să îi înlocuiască doar pe salariații care pleacă și nu mai creează alte locuri noi de muncă.
Un număr de 179 de angajatori au transmis Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud că au vacante 249 de locuri de muncă, față de 450 câte erau la început de septembrie 2024.
”Numărul locurilor de muncă vacante este relativ redus față de anul trecut când aveam 400-450 de locuri de muncă vacante. Din ce observăm din dinamica pieței muncii, angajatorii își conservă forța de muncă pe care o au, nu mai creează noi locuri de muncă. Probabil e perioada aceasta de tranziție din cauza schimbărilor legislative. Așteaptă probabil până se stabilizează puțin lucrurile”, a declarat Angela Koos, directorul AJOFM Bistrița-Năsăud pentru Timp Online.
Majoritatea locurilor de muncă vacante sunt pentru meserii calificate sau cu nivel de școlarizare de minim opt clase: ”Firmele nu mai au nevoie de necalificați fiindcă s-au tehnologizat, iar meseriile necesită un anumit nivel de calificare, de competențe, fapt pentru care și oferta de locuri de muncă este în acest sens”, a precizat Angela Koos.
Se caută, spre exemplu, șoferi – 12 la număr, curieri, agenți poștali, conducători de autospeciale, conducători de utilaje, finisori terasamente, ingineri de construcții hidrotehnice, de electrotehnică, ajutor bucătar, etc.
Rata șomajului este acum de 3,33% în creștere față de luna trecută când era 3,29%.
În total sunt 3773 de șomeri dintre care 1531 sunt șomeri indemnizați.
Șomeri cu vârsta sub 25 de ani sunt 326, între 25 și 29 de ani – 195, iar între 30 și 39 de ani – 639, între 40 și 49 – 843, între 50 și 55 – 625. Categoria cea mai mare de șomeri este alcătuită din cei care au peste 45 de ani.
Șomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați – 32,13%, urmați de cei cu studii primare – 26,6%, liceale – 21,57%, profesionale – 14,32%, universitare – 4,53%, iar 0,85% au absolvit învățământ postliceal.
Șomerii cu nivel de instruire primar și mediu reprezintă 95,47% din totalul șomerilor înregistrați.
Nu mai sunt locuri de munca vacante fiindca sunt ocupate toate posturile, deci toata lumea o duce bine, sau fiindca firmele nu mai angajeaza in contextul subru al viitorului economic, si astfel nu mai sunt interesate sa angajeze si in acest sens nu mai raporteaza ca au nevoie de angajati?
Pt doamna Cristina Sabău, pt că am văzut comentariul dvs de pe Facebook, care zice așa: “Că tot începe școala, iar unii o iau din nou în derâdere. Vedeți că mașinile vă iau încet locul și nu va mai fi nevoie în curând de necalificați”…
Doamna Sabău, în Bistrița și în România, per ansamblu, nu sunt locuri de muncă, pentru nicio categorie profesională (nici cu studii superioare, nici cu studii medii ori profesionale). România mai are mult până să aibă probleme din cauza automatizării ori a AI. Noi suntem între țările în care, chiar și dacă găsești un loc de muncă, acela e prost plătit, astfel că îl face neatractiv pt forța de muncă.
În al doilea rând, ANOFM-ul și ITM-ul sunt niște instituții depășite, inutile, cu unic scop în a cheltui fără rost banii contribuabililor
@ Mfwic
In plus, AI tocmai pe cei cu studii superioare ii va inlocui: avocati, informaticieni, profesori samd. E mai usor ca AI sa ofere informatie, decat sa faca munca fizica. De roboti e nevoie pentru munca fizica si robotii nu sunt inca asa avansati.
Deci tocmai cei cu studii superioare sunt mai vulnerabili.
In plus, deja avem asiatici care se ocupa de muncile de jos. Incet, incet, o sa ia si locurile de munca ale celor cu studii superioare, cum sunt si in Anglia medici packistanezi
Peste tot este un blocaj in piata.
Se pot numara pe degete investiile straine de amploare din ultimii ani.
Chiar si pe zona Clujului de la DeLonghi incoace nu a mai aparut nici un investitor mare. In Bistrita ultimul mare investitor strategic este Leono, in rest doar IMM-uri micute sau dezvoltari ale celor existente, in mare parte bazate pe contracte publice: CML, Indemanarea, Record, MIS, FAR etc.
Intrebarea ar trebui sa fie – de ce nu mai vine nimeni nou sa investeasca ? Lipsa infrastructurii, taxele mari pe bunca, lipsa specializarilor incep sa se simta. E o stagnare pe piata muncii destul de serioasa.
Singurii care misca in front sunt clientelarii de partid, salutari finilor lui Ivan si agentiei de publicitate a doamnei cu lupi, acolo este interes si buget.
Pentru că se poate 20.000 de euro prin PNRR.
De ce ar dori un investitor străin sau vreo companie străină serioasă să aibă de a face cu Bistrița? Nu e vorba de corupție, pentru că executivul unei companii străine nu își distruge reputația pentru a susține financiar infractori la patru ace, problema este distanța. Sunt zeci de parcuri industriale, firme și companii cu potențial de afaceri mult mai ridicat decât ce există în Bistrița-Năsăud, aflate la distanțe convenabile de granițele cu Ungaria și Serbia aflate mai aproape de porturile de la Dunăre și Marea Neagră. Bistrița e o mică localitate de frontieră, reședința unui județ alcătuit din comune și sate, unde localnicii își biciuiesc caii ca să își demonstreze măiestria bărbătească în a conduce căruța. Unde localnicii beau bine, apoi se urcă în tractor și restul e Darwin Award. “La Bistrița” se află Castelul Dracula, un ANL construit în 1979, în subsolul căruia, bucătarul borțos, turtit într-o ladă de rumeguș presat, îl joacă pe Dracula. Are multe perspective de afaceri orașul, la fel de multe ca orice alt oraș uitat de lume.
Cruel but you just got it.
Cu suveraniștii lui pește’ ce bat câmpii pe tărâme fantasmagorice populate de costume populare si reeluri tik tok sau facebook ce au redus spanul de atenție și focus al cetățeanului la un minim istoric, oameni ce cred în tot felul de prostii și povestioare, probabil nu e resursă umană să creeze valoare, acumulare de capital financiare sistemul competitiv global. Trebuie universități, specializări, administrații performante , capacități de transport..
Nu e vorba de talente.
Se găsesc.
Ci de.structură
Dl Moldovan aplauda acum câțiva ani discursul unui tânăr..Andrei Bodnar..dar politicos fiecare.și-a văzut de.drumul lui.
Silurian AI ca și companie ar fi fost putut lansată chiar în Bistrița la o adică dacă era mediul intelectual.favorabil..
Nu faci performanță printre popi și corupți.