Odă conducătorilor iubiţi

Halul în care a ajuns democraţia e unul pe care cu greu îl pot descrie în cuvinte. Să meargă la vot toată suflarea PSD şi să aştepte cu emoţie rezultatele după ce se ştia încă de o săptămână care sunt, să-şi posteze toţi juniorii pe Facebook fotografii cu momentul votării ca şi cum ar fi de la nuntă, e ceva din categoria mai rău nu se poate. Sau poate că se poate dacă ne uităm în curtea vecinilor liberali care se bat între ei ca oribii şi chiorii.

De când a început şarada alegerilor în PSD m-am tot întrebat dacă au trecut sau nu 25 de ani de democraţie în România. Nu de alta, dar peste tot am văzut câte un singur candidat la marea funcţie şi am auzit de m-au durut urechile ode peste ode, mulţumiri peste mulţumiri. Cel mai tare m-au dezamăgit tinerii care i-au invitat la conferinţa lor de alegeri pe toţi primarii migratori la care se uitau cu jind în timp ce clamau, citind de pe foi şi incapabili să se exprime liber, că vor o altfel de politică. E lesne să ne dăm cu toţii seama că nu vor decât să le fie bine lor cu orice preţ, precum cred aceşti aleşi că le e bine numai la putere. Am tot aşteptat cu sufletul la gură, pe tot parcursul infinitei conferinţe a TSD, să se ridice unul, să se ducă la microfon şi să-i scoată afară pe trădători. Nu trebuia să spună decât atât: „Ieşiţi afară, javre ordinare!”, expresie de altfel binecunoscută şi des utilizată de seniorii partidului. Cred că m-aş fi ridicat în picioare şi l-aş fi aplaudat pe curajos. Nu numai că nu au făcut asta, au mai şi votat într-o veselie candidatul unic fără să se întrebe cum de niciunul dintre cei care vor o altfel de politică nu doreşte să conducă, unde e entuziasmul şi elanul celor care vor să se afirme printre ai lor şi în societate. Răspund eu ca să nu îşi bată capul alţii: nicăieri, nu există aşa ceva!

La conferinţa municipală a PSD am văzut alt tablou dezolant. Majoritatea celor din sală erau octogenari, foşti aplaudaci comunişti, foşti beneficiari ai sistemului care a promovat candidatul unic. Faptul că umpli o sală cu ei spune ceva despre partid, că e atractiv numai pentru ei, restul ori nu îşi găsesc locul, ori fug când dau de mirosul de naftalină. Am văzut foarte bine ce a făcut un tânăr în fruntea organizaţiei municipale a PSD. Nimic!

Despre conferinţa judeţeană ce să mai zic? Am aflat cu ocazia aceasta că trădătorii de partide şi valori, care se mută dintr-o parte în alta, sunt cei care înţeleg, cică, „proiectul politic”. Hai că pe asta nu o ştiam! După ce au fost fraţii unuia care numai model în politică nu mai poate fi, au devenit fraţii altuia fiindcă – nu-i aşa – politica e pe voturi şi primarii le fac. Vă amintiţi probabil cum primarul „nesusţinut” din Sîngeorz-Băi mărturisea unui ziarist – despre care credea că e unul de la sediul central al partidului – cum va produce el voturi, cum va duce oamenii cu maşina, de-astea. Totul în timp ce staţiunea cade peste el. În rest, şi la judeţ totul a funcţionat pe principiul „rămâne cum am stabilit”, unii pe aceleaşi funcţii aducătoare de beneficii, alţii cu aceleaşi aplauze şi ridicări de mâini. Nu tu o critică, nu tu o dezbatere. S-a votat la fel ca şi la tineret, femei şi municipiu cu ridicarea mâinilor pe repede înainte că ne grăbim şi nu pierdem vremea cu numărat voturi. În schimb, lăsaţi că s-a votat ca la carte preşedintele naţional într-o şaradă de zile mari. Cică 88 din judeţ au votat împotriva lui Dragnea. Dacă nu a fost cumva comandă de la centru să nu iasă 100% ca să dea „democratic” la popor, mă aştept să se facă anchete şi să fie găsiţi vinovaţii care au îndrăznit să gândească altfel decât partidul, să li se confişte averile şi să li se taie ajutoarele sociale. În cazul în care mai sunt în viaţă, nu de alta, dar acest partid a inventat formula magică prin care au votat adesea şi morţii, dar numai când era nevoie, să ştiţi.

Pur şi simplu nu îmi vine să cred că trăim în anul 2015 şi într-un astfel de hal s-a degradat democraţia! Cum naiba să faci aşa ceva? Să cheltuieşti bani şi timp pentru o şaradă – cei mai mulţi publici din moment ce partidul e la guvernare şi şefii se dau cu maşinuţe de pe la Parlament, Guvern şi altele, vorbesc la telefoane plătite de noi – şi să ţi se pară normală această situaţie.  Mă aşteptam la nişte reacţii din partea opusă numită greşit în zilele noastre opoziţie.

Numai că acolo oamenii sunt ocupaţi să latre unii la alţii. Marele PNL face şi el tot soiul de mascarade ca să-şi desemneze, vezi Doamne, candidatul pentru Primăria Bistriţa. Ca să zic aşa nu are niciunul ca lumea şi tot încearcă marea cu degetul, că o fi şi că o păţi. Am ajuns, la Bistriţa, chiar în situaţia absolut amuzantă ca puterea să fie criticată din interior fiindcă opoziţia e ocupată cu sondajele. Râd şi moşii treziţi din somn de aplauzele de la PSD când aud că încâinirea de la PNL e pe scoruri de 5%, maxim 10% pe cap de candidat. Vai de capul vostru, lăsaţi-vă de politică! Să ştiu că doar unul din 10 oameni a auzit de mine, m-aş şi muta din oraş, nu altceva.

Personal aştept cu interes să văd o voce puternică din societatea civilă că se ridică şi acoperă aplauzele leşinate de la PSD şi mârâielile de la PNL ale căţeluşilor cu aspiraţii. Ar fi cea mai bună dovadă că politica, aşa cum s-a făcut în 25 de ani în România, trebuie depozitată în containerul pentru gunoi menajer al istoriei.

Nu avem ce selecta şi recicla din actuala clasă politică. Ducă-se să nu o mai vedem!