Onigaş, Frăsincari şi Căpraru, alături de Dolha în proiectul depozitelor agroalimentare

”Iniţiativa de care am mai vorbit, legată de depozitele agroalimentare, s-a concretizat într-un proiect de hotărâre, iar de luna viitoare voi începe demersurile împreună cu o echipă de profesionişti pe care am propus-o. Alături de mine vreau să-i am pe Daniel Frăsincari – directorul de la Camera Agricolă (foto 2), Florin Căpraru – dr. ing. în horticultură (foto 3) şi pe Aurel Onigaş (foto 1). N-am propus oameni politici, am propus tehnicieni, oameni care să fie nişte modele. Aurel Onigaş este un exemplu elocvent, el chiar are un astfel de depozit”, a spus Dolha într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele CJ a declarat că se înfiinţează o comisia de analiză, care va avea 25-30 de întâlniri în judeţ cu primarii, cu societăţi comerciale şi cetăţeni, pentru a vedea oportunitatea construirii unor depozite de produse agroalimentare. ”N-o să-l mai trimitem pe ţăranul din zona respectivă cu produsele în piaţă să şi le vândă, va trebui să le depoziteze acolo, în depozitul pe care vrem să-l construim în parteneriat CJ cofinanţare, Primăria şi restul bani europeni. Administrarea depozitului trebuie să fie făcută de o societate comercială, în parteneriat public-privat. Societatea respectivă reuşeşte să vândă produsele respective la supermarketuri, unde mi-aş dori să existe rafturi cu ”Produs în Bistriţa-Năsăud”, să ne promovăm produsele noastre. Trebuie să facem marcă înregistrată, sigur, vom ajunge şi acolo. Prin depozitele respective se elimină intermediarii şi totul devine fiscalizat, iar preţul produsului pe raft ar trebui să fie mai mic decât îl avem acum”, a subliniat Dolha.

Stelian Dolha a menţionat că în a doua etapă vrea să fie lipite de acest proiect şi atelierele sau centrele de producţie: ”Să avem gemul, compotul sau conserva scoasă într-adevăr în Bistriţa-Năsăud şi nu în altă parte. După ce comisia are timp de întâlniri două luni de zile, vă voi spune unde vor fi depozitele, pentru că vreau să avem mai multe, nu să ne limităm la unul singur. Este nevoie de depozite pentru stocarea fructelor şi legumelor. M-am gândit la fructe de pădure în zona Bârgăului, ele sunt acum vândute pe marginea drumului şi nimic mai mult. De ce să nu le depozităm şi să le vindem în altă formă? Nu cu găleata şi coşul pe marginea drumului”.