Actualitate

Pădurea din vecinătatea Parcului Industrial prinde contur şi cu ajutorul elevilor de la Silvic Năsăud

(FOTO) Codul galben de ploi şi vânt, care a intrat în vigoare azi dimineaţă în Bistriţa-Năsăud, nu i-a speriat pe elevii Colegiului Silvic „Transilvania” Năsăud. Tinerii silvicultori, însoţiţi de directorul şcolii, Cristian Cosma şi de alţi profesori, au sădit copaci pe trei hectare în Pepiniera Sărata de lângă Parcul Industrial Bistriţa Sud. În locul fostei răchitării, aici vom avea o pădure care se va întinde pe 14 hectare şi va avea rol de protecţie şi estetic pentru Parcul Industrial Bistriţa Sud.

Inginerul Valentin Trişcă de la Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud le-a explicat elevilor că se află pe raza Ocolului Silvic Bistriţa, în Pepiniera Sărata care se întinde pe 25 de hectare şi că ei vor planta 3,2 hectare de teren din fosta răchitărie, dezafectată între timp, ultimele care au mai rămas goale, celelalte fiind sădite cu puieţi din anii trecuţi.

„Pe aproape 14 hectare a funcţionat fosta răchitărie de la Sărata care, conform silviculturii, e fond forestier şi trebuie plantată. Aici va rămâne o pădure în jurul Parcului Industrial Bistriaţ Sud din vecinătate. Pe restul suprafeţei funcţionează pepiniera. Avem inclusiv o suprafaţă cu 14.000 de plante ornamentale din mai multe specii. Suntem destul de performanţi în această zonă, a plantelor ornamentale, şi ne batem cu foarte mulţi de pe piaţă”, a spus Valentin Trişcă. El le-a relatat elevilor că a absolvit Liceul Silvic Năsăud în prima promoţie şi că are acum în spate o carieră de 40 de ani în silvicultură, urându-le să se bucure şi ei de una similară.

Potrivit lui Valentin Trişcă, în locul fostei răchitării va apărea o pădure în cel mult 15 ani. Silvicultorii au avut grijă să planteze goruni, frasini şi chiar stejar roşu.

 

Directorul Colegiului Silvic „Transilvania” Năsăud, Cristian Cosma, la rîndul lui silvicultor, a spus că la împădurire au venit elevi inclusiv din clasele a IX-a care au învăţat la şcoală cum trebuie plantată o pădure: „Unii dintre ei sunt la prima acţiune de acest fel şi sunt foarte bucuroşi să le spună şi celorlalţi copii cum trebuie sădit un copac şi ce trebuie făcut ca să avem în final o pădure. Sunt multe ONG-uri care plantează şi îşi fac din asta un titlu de glorie, spun că ele au plantat şi silvicultorii nu pot. Nu este adevărat, nu e chiar aşa de simplu. Implică o tehnologie întreagă de la obţinerea puietului până la aducerea lui în teren şi o serie întreagă de operaţiuni care presupun instalarea lui. Apoi vine greul. Dacă a fost plantat corect, se va prinde, dar necesită cel puţin 6-7 ani să putem vorbi de o pădure”.

Elevii au avut parte şi de o lecţie de silvicultură în teren, iar Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud le-a oferit, pentru efortul lor, certificate de viitor.

Inginerul Adriana Bartha le-a spus copiilor să scrie coordonatele, iar peste ani, să vină să vadă cum arată pădurea pe care au plantat-o. „Sunt nişte certificate pentru viitor care pot funcţiona ca şi diplome sau ca şi suvenir al unui eveniment de a fi părtaţi la o împădurire. Sunt primii arbori pe care îi plantează. Îi aşteptăm să vină peste ani să vadă pădurea mare. Locul unde plantăm este aproape de oraş. Sperăm să fie o pădure cu efect estetic, de protecţie, dar şi o pădure în care oamenii să vină, să o simtă şi să o vadă”.

3 comentarii

  • Plantati ……ca o sa aiba cine taia si duce la export.
    Bravo…..!
    Verestoi Atilla si-a luat pedeapsa divina ……!
    Dar se vor gasi destui in locul lui.

  • Unde e perspectiva?
    Terenul respectiv se pretează bine agriculturii sau extinderii ulterioare a localităților adiacente și de ce nu a Parcului Industrial ulterior, dacă se merge pe principiul dezvoltării industriale și demografice, mai ales prin prisma proximității cu Bistrița.
    Pentru a avea o dezvoltare armonioasă a localităților ar fi trebuit ca primele suprafețe care se împăduresc să fie tocmai cele din zonele îndepărtate și terenurile degradate, acolo o pădure ar fi adus imediat un plus de valoare-
    1. fixarea și reversarea procesului de degradare ecologică într-un spațiu unde liniștea ar fi permis și dezvoltarea biodiversității cinegetice.
    2. o funcție recreativă nu se bazează lângă un oraș pe partea tipică de contemplare, wow ce faini sunt copacii…pădurea respectivă ar fi trebuit să fie gândită vie și interactivă eventual cu o pistă ciclabilă, locuri de picnic puncte de atracție.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.