Papa Francisc a beatificat șapte episcopi martiri, printre care Iuliu Hossu (FOTO)

Şapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu (originar din Bistrița-Năsăud) – au fost beatificaţi în cadrul ceremoniei care a avut loc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, duminică, în ultima zi a vizitei Papei Francisc în România.

”Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor, când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminate. Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante. Îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi Greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporul român o preţioasă moştenire pe  are o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivenie. Noii Fericiţi au suferit şi şi-au sacrificat viaţa, opunându-se unui sistem ideologic tiran şi coercitiv în ceea ce priveşte drepturile fundamentale ale persoanei umane. Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, încrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi în decursul istoriei, s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi”, a spus Suveranul Pontif.

La Blaj a mers și vicepremierul Daniel Suciu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cauza beatificării a fost deschisă în 1994. Procesul canonic eparhial de recunoaştere a martiriului episcopilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste a început oficial pe 16 ianuarie 1999 la Blaj şi a durat până la 10 martie 2009. Etapa a constat din culegerea de informaţii cât mai complete (mărturii verbale şi documente culese din arhive) privitor la viaţa, activitatea şi martirajul celor şapte episcopi greco-catolici morţi în timpul prigoanei comuniste. Apoi, documentele au fost transferate la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor pentru a fi studiate şi sintetizate în vederea evaluării lor. A urmat etapa de evaluare din partea unei comisii de 9 teologi care s-a concretizat cu vot afirmativ unanim în data de 8 ianuarie 2019, după care evaluarea s-a făcut de către o comisie de cardinali şi episcopi, de asemenea cu rezultat pozitiv. Sfântul Părinte Francisc a autorizat congregaţia să promulge Decretul de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi greco-catolici morţi între anii 1950-1970 din timpul persecuţiei comuniste pe 19 martie 2019.

Iuliu Hossu s-a născut în 31 ianuarie 1885, la Milaşu Mare (azi Milaş, jud. Bistriţa-Năsăud). În 1917, a fost numit episcop de Gherla. Figură proeminentă în timpul evenimentelor Unirii Transilvaniei cu Regatul României în 1918, a fost renumit şi pentru activitatea sa pastorală. În 1930, Eparhia sa devenind „de Cluj-Gherla”, episcopul Hossu şi-a stabilit reşedinţa la Cluj.

”Episcopul Marii Uniri” Iuliu Hossu, primul cardinal greco-catolic român, a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

După instaurarea regimului comunist, împreună cu toţi ceilalţi episcopi greco-catolici, a respins fără teamă toate manevrele autorităţilor comuniste care vizau dezorganizarea şi, în final, scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice Române. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, împreună cu ceilalţi episcopi români uniţi. Între 1950 şi 1954, a fost întemniţat la închisoarea din Sighet, apoi plasat în domiciliu obligatoriu pe 4 ianuarie 1955. La mănăstirea ordotoxă Căldăruşani a stat 14 ani. Acolo a fost supus, până la sfârşitul zilelor sale, unor continue presiuni şi umiliri care ar fi trebuit să-l determine să renege comuniunea cu Urmaşul lui Petru şi credinţa catolică.

În 1969, a fost făcut cardinal in pectore de Papa Paul al VI-lea. În timpul vizitei trimisului papal, Giovanni Cheli, episcopul Hossu i-a cerut respectuos Papei să accepte ca el să-şi continue lucrarea pentru Biserică în ţară şi să nu fie numit cardinal câtă vreme Biserica sa era persecutată. La 7 mai 1970, şi-a pierdut de mai multe ori cunoştinţa, iar spitalizarea s-a făcut cu o săptămână de întârziere. A murit la spitalul Colentina din Bucureşti pe 28 mai 1970. A fost înmormântat a doua zi la Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti. În martie 2019, osemintele sale au fost deshumate. O parte au rămas în acelaşi mormânt, cealaltă fiind transferată în Eparhia sa de Cluj-Gherla.

Foto-Video: Vatican News