Parcul Industrial, promovat în revista Tarom

Clienţii Tarom ar putea afla că există Parcul Industrial Bistriţa Sud răsfoind revista pe care compania o pune la dispoziţa celor care zboară cu avioanele ei. Ideea îi aparţine consilierului municipal PSD Andrei Kozuk şi a fost salutată de primarul Ovidiu Creţu

Consilierul Andrei Kozuk i-a propus primarului Ovidiu Creţu ca municipalitatea să facă „o campanie de promovare a oraşului în cadrul Revistei Tarom”: „Să rezervăm cel puţin o jumătate de pagină sau o pagină întreagă pentru promovarea Parcului Industrial. Reţeta a fost folosită şi la Cluj de Tetarom cu succes din câte am aflat, clienţii Tarom fiind de regulă clienţi business”, a spus Kozuk.

Edilul a fost de acord. „Cred că putem să mergem pe o astfel de variantă cu Parcul Industrial”, a spus Creţu.

Parcul Industrial Bistriţa Sud va începe să fie populat cel mai devreme în luna octombrie a acestui an. Între timp, se fac eforturi pentru promovarea lui la nivel naţional şi internaţional.

Conform bugetului aprobat de Consiliul Local Bistriţa la începutul anului, Parcul Industrial Bistriţa Sud poate cheltui peste 600.000 de lei, în timp ce veniturile sunt estimate la mai puţin de 6000 de lei. O bună parte din banii prevăzuţi în buget se vor duce pe promovarea parcului în ţară şi străinătate. S-a avut în vedere iniţial şi o campanie de promovare media cu un buget consistent care să presupună inserţia Parcului în Catalogul Parcurilor Industriale din România 2015 care se va distribui ambasadelor şi consulatelor din România, interviuri în media economică.

„Preconizăm că primii rezidenţi se vor instala în Parcul Industrial începând cu luna octombrie 2015. În conformitate cu scrisorile de intenţie existente, anul acesta se vor concesiona în jur de 50.000 de metri pătraţi. Taxa de administrare este de 1 euro/mp/an”, a declarat la începutul anului administratorul Iulius Dumitru.

În aceste condiţii, veniturile estimate se cifrează la 56.250 de lei în 2015, iar cheltuielile la 606.250 de lei. Suma de 550.000 de lei necesară pentru a acoperi diferenţa între venituri şi cheltuieli a fost solicitată ca majorare de capital.