Parcul Naţional Munţii Rodnei a scăpat ca prin urechile acului de influenţa politicului

Biologul Claudiu Iuşan de la Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei îşi aminteşte că, în 2004, Ministerul Mediului nu ştia ce să facă cu ariile protejate mari, 27 în total şi le-a scos la licitaţie.

„Singura companie sau organizaţie, să-i zicem, care a fost interesată de aceste arii fiindcă era vorba şi de păduri de stat, a fost Regia Naţională a Pădurilor. Ea a venit, a luat parcurile şi chiar şi-a făcut treaba. Vă spun sincer ca biolog care nu fac parte din sistem decât aşa, cooptat, că, dacă nu era RNP, nu puteam face niciunul din proiectele pe care le-am derulat până acum. RNP a asigurat banii pentru salarii, deplasări, tot ce ţine de managementul ariei protejate. E un buget pentru Munţii Rodnei, în jur de 200.000 de euro pe an. Contractul a fost semnat iniţial pentru zece ani. După această perioadă era normal să se renegocieze. RNP şi-a manifestat dorinţa de a administra aceste arii protejate, deşi, în Munţii Rodnei, e un caz special întrucât după 2000, conform Legii1, mare parte din păduri s-a retrocedat la comunităţi. Acele păduri sunt administrate de ocoale silvice private, iar RNP mai are de administrat doar câteva procente”, a spus Claudiu Iuşan.

Cu toate acestea, RNPva continua să administreze şi în următorii zece ani aria protejată, deşi CJ Bistriţa-Năsăud a lansat ideea că ar fi interesat să-l preia el în administrare.

„Personal, mă bucur foarte mult că se continuă încă 10 ani. Nu am nimic cu autorităţile locale, cu CJ, dar, dar sunt câteva cazuri în ţară cum e Parcul Naţional Ceahlău, Platonul Mehedinţiului în care ariile protejate au fost luate în administrare de autorităţile locale. Ei aproape că politizează sistemul. Sunt oameni supuşi unor influenţe, care iau decizii în conformitate cu ele, ceea ce, deocamdată, în Munţii Rodnei nu s-a întâmplat. Dacă autorităţile au oameni introduşi în sistem şi vor să facă ceva direcţionat, pot şi se ajunge la lucruri care sunt de nedorit. Interesul autorităţilor e să facă infrastructură în parcuri, nu conservare. Până acum RNP a făcut însă ce trebuia, s-a ocupat de conservarea speciilor şi nu e uşor să asigure TVA. E adevărat că se recuperează, dar valorile sunt mari. Sperăm să putem face Centrul de vizitare Rodna. Încă e un spin în coasta noastră fiindcă s-a reziliat acel contract de 3,5 milioane de euro. Pe cel din Maramureş, în 2015 îl vom inaugura”, a mai spus Iuşan.

De curând, Administraţia Parcului a publicat Ghidul speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Parcul naţional Munţii Rodnei, o lucrare realizată cu bani europeni cu o finanţare prin POS Mediu.