Parohia Reformată din Nimigea de Jos va depune un proiect pentru reabilitarea unei clădiri pe care o are în proprietate şi transformarea ei în centru local intercultural. Finanţarea va fi asigurată prin GAL Ţara Năsăudului printr-o măsură dedicată integrării minorităţilor locale.
Potrivit Grupului de Acţiune Locală Ţara Năsăudului, decizia a fost luată la jumătatea acestei luni când a avut loc la Nimigea de Jos o întâlnire a GAL cu reprezentanţi ai minorităţilor locale în care s-au discutat aspecte legate de Măsura 4/6B dedicată acţiunilor pentru integrarea minorităţilor locale.
Cu acest prilej s-a vorbit despre posibilitatea ca Parohia Reformată să depună un proiect pentru reabilitarea unei clădiri care o are în proprietate. Aceasta va avea destinaţie de centru local intercultural, iar activităţile desfăşurate aici vor avea scop cultural. Beneficiari vor fi membrii comunităţii locale, între care maghiari şi rromi care au o pondere însemnată în localitate.
Reprezentanţii GAL Ţara Năsăudului au informat Parohia Reformată că solicitantul trebuie să respecte toate condiţiile impuse prin fişa măsurii inclusiv să asigure mentenanţa post-implementare, cererea de finanţare urmând să fi orientată după cea a Submăsurilor 7.2 şi 7.6 din PNDR. Finanţarea proiectului este de 100% dar pentru începerea derulării proiectului este nevoie fie de un avans, fie de un împrumut dacă beneficiarul nu dispune de resurse suficiente.
Biserica reformată din Nimigea de Jos este de cult reformat-calvin, slujbele efectuându-se în limba maghiară. În prezent pastorul bisericii este Szabó Attila. Biserica a fost construită în perioada medievală în rit catolic, iar în perioada reformei a devenit Reformată, pe parcursul timpului a trecut prim multe renovări. Multă vreme a fost instituția al cărei consiliu a condus localitatea și a deținut majoritatea terenurilor și imobilelor din sat. În perioada comunistă i s-au confiscat mare parte din dependințe.
După Revoluție, bisericii i s-au restituit o parte din terenurile agricole, păduri, precum și căminul cultural, parohia, școala maghiară, grădinița maghiară, parcul și Centrul Diaconesc care în prezent găzduiește o farmacie și un cabinet stomatologic.
Daca scoala ar fi avut vreo importanta in satul acesta, cladirea ar fi putut sa fie in continuare a scolii. Cine credeti ca va fi interesat sa se „interculturalizeze” inainte de a-si cultiva „elementele de cultura” necesare (acestea se cultiva in scoala)?