Cele patru pasaje rutiere subterane denivelate pe care Primăria Bistrița vrea să le construiască pe DN 17 la intrările și ieșirile din oraș și aflate în procedură de achiziție publică vor avea o altă sursă de finanțare.
Inițial prinse în PNRR, acestea vor fi trecute în Programul Transport, tot o axă de finanțare cu fonduri europene.
Noul act adițional între municipalitate și CNAIR pentru transferul sursei de finanțare a fost înscris pentru aprobare pe agenda ședinței Consiliului Local Bistrița din 17 decembrie.
În proiectul de hotărâre al Consiliului Local se arată că: ”Având în vedere data-limită a perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNRR, respectiv luna iulie 2026, a fost necesară comutarea sursei de finanțare din PNRR în PT 2021-2027”.
Cele patru pasaje sunt: DN 17 – intersecție cu varianta de ocolire actuală (zona Petrom Viișoara) – sens giratoriu suprateran (valoare: 86.511.046 lei) / DN 17 – intersecție cu acces zona Altex – semaforizare (valoare: 57.254.252 lei) / DN 17 – intersecție cu acces Kaufland și Cibela – semaforizare (valoare: 58.485.856 lei) / DN 17 – intersecție cu DN 17C (strada Lucian Blaga) – sens giratoriu suprateran (valoare: 57.001.983 lei).
Doua treceri de pietoni la 100m distanta incurca circulatia si trei pasaje pe 200m va fluidiza circulatia?????
Consider ca pe portiunea respectiva trebuie sa fie prevazut in deviz si un port pentru transvazarea masinilor cu bacul atunci cand… ploua!!!
Ce de bani tocati aiurea!
Acest primar este al doilea Cretu!
ASTA ESTE MAI RAU CA SI CRETU.SE CREDE BURICUL PAMAMNTULUI.EL LE STIE PE TOATE.
Cu ce am gresit noi Bistritenii sa avem parte numai de investitii din astea dubioase la Bistrita? Faptul ca domnul Primar se lauda ca a adus la Bistrita 260 de milioane de lei pentru cele 4 pasaje rutiere nu ne incalzeste cu nimic, daca cele 4 pasaje nu vor ajuta in mod real la fluidizarea traficului din oras si la cresterea sigurantei si a confortului in trafic. Eu sunt de parere ca investitia in cele 4 pasaje rutiere nu merita. in primul rand ar fi trebuit sa se faca studii de fundamentare mai serioase prin care sa fie monitorizat traficul, inclusiv traficul de tranzit si sa se calculeze daca investita merita, avand in vedere ca Bistrita este un oras cu o populatie de 90000 de locuitori. Niste autoritati competente si responsabile, ar fi construit inital un singur pasaj si pe urma, daca s-ar fi constatat ca acesta chiar ajuta la fluidizarea traficului, s-ar fi trecut la proiectarea si constructia celorlalte 3 pasaje. Municipalitatea ar trebui sa tina cont, ca pe langa costurile de executie a acestor pasaje o sa fie si costurile cu intretinerea pasajelor, dupa ce acestea vor fi date in folosinta, costuri care cel mai probabil nu vor fi mici. Pun pariu cu oricine ca la o ploaie mai serioasa toate cele 4 pasaje nu vor mai putea fi folosite si se vor inunda. Primaria si Aquabis nu sunt in stare sa gestioneze sistemul de canalizare si asa fara pasaje si la orice ploaie mai serioasa, zona Kaufland -Calea Moldovei se inunda de parca-i lac. Cand vor fi gata pasajele, cel mai probabil acestea se vor inunda. Ca sa nu mai zic de aspectul estetic si ca aceste pasaje vor mutila zonele in care vor fi construite si mai mult vor incurca operatorii economici si populatia care locuieste in zona, in sensul ca intrarea si iesirea in curti si parcari de pe benzile laterale se va face mult mai greu cu camioane si masini mai lungi. Eu daca as locui in zona sau as avea o afacere, m-as opune in mod clar acestui proiect mai ales ca exista si riscul destabilizarii cladirilor din zona in timpul sapaturilor la fel cum s-a intamplat la pasajul din Decebal. Asa ca domnule Primar Lazany va rog mai ganditi-va inainte sa incepeti lucrarile la aceste pasaje, pentru ca riscurile sa ajungeti in situatia Primarului Turc cu pasajul din Decebal este foarte mare, numai ca dumneavoastra nu o sa aveti in palmares 1 pasaj pietonal nefunctional, o sa aveti 4 pasaje rutiere nefunctionale sau functionale partial. Eu consider ca toti bani, energia si resursele munipalitatii ar trebui canalitate spre alte proiecte care chiar ar putea sa ajute populatia. Sa ne gandim ca in Bistrita exista zeci sau poate chiar sute de strazi neasfaltate si fara utilitati, sa ne gandim ca exista cartiere si zone care nu au acces pietonal adica trotuare spre centrul orasului cum ar fi Valea Jelnei, Valea Ghinzi, zona Pensiunii Morariu, zona centurii etc, si de unde oamenii isi risca efectiv vietile in fiecare zi atunci cand merg pe jos de acasa spre oras pe marginea drumului. Sa ne gandim ca primaria Bistrita nu a mai construit in oras de ani buni o scoala de la zero si multe altele. Asa ca va rog inca odata renuntati la acest proiect sau daca tot vreti sa faceti pasaje rutiere la Bistrita Faceti cum am spus inainte, construiti prima data un pasaj si daca se dovedeste ca acesta chiar fluidizeaza si merita investitia va apucati de celelalte. Asta daca nu vreti sa ramaneti si dumneavoastra in istorie cu un proiect ratat la fel ca predecesorii dumneavoastra.
Cele patru pasaje rutiere subterane denivelate pe care municipalitatea vrea să le construiască pe DN 17 la intrările și ieșirile din oraș. Mai ales pasajele de pe strada Calea Moldovei nu sunt altceva decât niște gropi în mijlocul drumului într-o zonă comercială, unde mai mult încurcă circulația în loc s-o fluidizeze.
Soluția poate fi coridorul de mobiltate situat pe malul stâng al râului Bistrița denumit „Linia albastră” care să facă legătura intre Sărata si Unirea. Legătura dintre Linia albastră și zona comercială de pe Calea Moldovei poate fi realizată prin construirea unui pod rutier alături de puntea pietonală de pe strada Grănicerilor.
Asadar, pentru descongestionarea circulatiei auto este nevoie de mai multe „coridoare de mobilitate” care să traverseze orasul pe lungime, adică pe directia est-vest si care să facă legatura cu intrările in Bistrița dinspre Unirea si Viisoara sau Sărata. Una din aceste rute este coridorul aferent râului Bistrița denumit „Linia albastră” care face legătura intre Sărata si Unirea despre care se vorbeste de multă vreme fără să se facă ceva concret. In plus această rută poate fi conectată si cu centrul istoric al orasului Bistrita. Această conexiune s-ar putea realiza prin inchiderea inelului central de circulatie format din străzile: Dr.Ioan Ratiu- Odobescu- Gării- Bul.Republicii-Bistricioarei-RomanC.Vivu-Vasile Conta-Codrisor- Podul Budacului. Pentru asta ar mai fi necesară doar prelungirea strazii Vasile Conta printre sediile Electrica-furnizare si Aquabis, si construirea unui pod peste râul Bistrita , prin fata fostei uzine electrice, pentru a face legătura cu strada Codrisor. Acest pod care ar putea fi numit “Podul Stadionului” sau „Podul Morii”, amintind de Piata Morii din apropiere dar si de existenta unei mori de apă pe fostul „canal al morii”, ar crea si posibilitarea trecerii circulatiei auto din zona parcului pe malul stâng al râului Bistrita pe strada Codrisor până la Podul Budacului. Pe acest inel central se află cele mai multe institutii de interes local sau judetean, precum Palatul de Justitie, Biblioteca Judeteană, Liceul de Muzică, Directia de Statistică, Palatul Postei, Arhivele Statului, Inspectoratul de Politie, Colegiul National „Andrei Muresanu”, Colegiul National „Liviu Rebreanu”, Prefectura, Sala Polivalentă, Stadionul „Jean Pădureanu”, Strandul „Codrisor”, etc.
Chiar dacă traseul „Linia Albastră” trece pe la poalele pădurii Codrișor unde este preconizată amenajarea unei zone de promenadă, există posibilitatea lărgirii străzii Codrisor prin construirea unui zid de sprijin la poalele pădurii care să delimiteze ampriza drumului, pe o lătime care să includă 2 benzi de circulatie, plus piste pentru biciclete si promenada pe malul râului. Singurul punct de gâtuire a circulatiei ar fi in zona grupului de hoteluri Select, Cora si Codrisor, dar si aici există posibilitatea ca dinspre Podul Budacului circulatia pe strada Codrisor să se facă pe un singur sens până in fata hotelului Codrisor, urmând ca iesirea spre Podul Budacului să fie amenajată pe malul râului, pe strada Victor Onisor. In acest sens există un proiect mai vechi pentru amenajarea malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor, pe portiunea dintre podul Budacului si podul Jelnii.
Ce le stii tu Sergiule, ca un om mare, esti un vizionar, un urbanist pentru generatiile ce ne vor urma…Iar ai primit tema de la partid sa reincalzesti ciorba acrita? Trebuie sa ai timp sa scrii atat cat ai scris tu, dar la buget, sinecurit, fireste ca ai timp la dispozitie. Ciorba acrita la care faceam referie este strada ce va aluneca dinspre padurea Codrisor spre raul Bistrita, aceea strada visata de Cretu, botezata pompos “Coridorul albastru”.
Oricât de mult ar comenta orice nemulțumit despre utilitatea acestor pasaje și a pasajului pietonal subteran din Decebal, orice persoană întreagă la minte și care își folosește creierul știe că dacă într-adevăr acestea vor fi construite vor fi de mare folos circulației rutiere din Bistrița, nu trebuie să fi inginer să îți dai seama că daca vrei să ajungi din punctul A în punctul B e mult mai rapid pe o cale dreaptă(cea subterană) decât să treci printr-o intersecție care necesită acordare de prioritate și crează ambuteiaje.La fel și cu pasajul pietonal subteran Decebal, de ce să oprești mașinile pentru a traversa pietonii când foarte simplu și comod cu ajutorul liftului sau a scărilor rulante pot trece liniștiți pe dedesubt fără a fi nevoie să aștepte la semafoare și să îngreuneze traficul prin oprirea mașinilor la semafor?
Totul ține de gândire, dacă ești mereu nemulțumit și frustrat normal că o să comentezi neîncetat și cu rost și fără rost.
Dar noi cei care gândim puțin cu creierul înainte să deschidem gura și ne batem zilnic de problemele traficului ne dorim aceste proiecte realizate.
O sosea ocolitoare in afara cartierelor rezidentiale, s-a gandit? Asta ar fluidiza maxim traficul! Nu pasaje inundate ca cel din Decebal!
Dar la asfaltarea strazilor de pe dealuri? Sunt multe strazi ce efectiv nu pot fi utilizate si ar fi maxim de utile sa ocolim zonele aglomerate, cum este Castailor, drumul ce undeste Drumul Dumitrei Vechi cu DN 17C, Matei Corvin, Zavoaie de Jos si altele.