Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, prin Centrul de Cercetare în Ingineria şi Managementul Inovării, împreună cu Patronatul Naţional Român, filiala Bistriţa-Năsăud, a lansat, luni, la Hotel Metropolis programul „Tinerii în era tehnologiilor inteligente”. Profesorul Stelian Brad, coordonatorul programului, a declarat pentru Timp Online, că proiectul presupune un aport important al comunităţii locale.
„Ne-am obişnuit până acum să lansăm proiecte doar dacă sunt finanţate din alte surse. Acesta este un proiect prin care încercăm să implicăm comunitatea locală să conştientizeze în primul rând că e nevoie de o schimbare de paradigmă astfel încât, pe termen mediu, în Bistriţa să se întâmple altceva decât tipurile de afaceri tradiţionale. Ne-am dori, în sensul acesta, să depunem la început un efort comun atât din partea Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cât şi a agenţilor economici locali, a liceelor şi autorităţilor locale încât să susţină o iniţiativă prin care, pe parcursul unui an, noi spropiem elevii de ceea ce înseamnă industria viitorului şi anume tehnologiile inteligente. Până în 2010 se estimează că peste 20 de miliarde de unităţi vor fi conectate la internet şi orice va opera va opera prin intermediul internetului. Vrem să le aducem această tehnologie în preajmă, iar în perspectivă să îi facem să înţeleagă că merită să investească în viitor într-o profesie din domeniul ingineriei avansate, că este automatizare sau robotică încât pe termen mediu să se întoarcă înapoi în oraş şi să înceapă afaceri cu mai mult aport de inteligenţă decât forţă brută şi mecanică. Pe parcursul unui an vor învăţa să opereze cu diverse platforme în care să-şi dezvolte aplicaţii de interes general, de la a-şi automatiza accesul în locuinţă, până la a-şi automatiza sistemul de irigaţii din curte, să înţeleagă că tehnologia le este accesibilă şi este aproape de ei”, a spus prof. Brad.
Universitatea Tehnică Cluj face voluntariat pentru a derula acest program, dar, întrucât există nişte costuri, organizatorii cursului spun că mizează pe sponsorizări din partea agenţilor economici locali. „Cu alte cuvinte, ne aşteptăm ca firmele să vină şi să acorde credibilitate unor elevi întrucât investiţia este minimală, de 1200 de lei/elev ca să-şi poată achiziţiona senzorică, motoare, platforme de calcul şi apoi probabil să aibă grijă să stea alături de ei pe termen lung. Cu alte cuvinte, aşteptăm să primim acelaşi gest din partea comunităţii locale. Elevii vor trebui să-şi convingă părinţii sau firmele să-i susţină în această iniţiativă”, a spus domnia.
Ioan Peteleu, preşedintele filialei Bistriţa-Năsăud a Patronatului Naţional Român, organizaţie parteneră în acest proiect, a declarat că organizaţia pe care o reprezintă se implică întrucât acesta este un proiect „foarte important pentru viitorul Bistriţei”.
„Eu îmi doresc ca Bistriţa să nu rămână un oraş cochet de provincie, ci să fie conectat la realitatea de azi în ce priveşte noile tehnologii şi chiar la viitor. dacă autostrăzile ne ocolesc oraş, cred că autostrada informaţională este din toate punctele de vedere prezentă şi trebuie doar să ne conectăm la ea. Cred că acest proiect este un prim pas pentru a arăta că se poate. Firma mea va oferi o sponsorizare pentru un elev şi cred că, pe acest model, vom găsi alte 20 de firme care să facă acest gest. Cred că trebuie să ţinem valorile aproape fiindcă, altfel, investim în educaţia copiilor din acest oraş şi nu ni se întoarce nimic înapoi. Ei pleacă la universităţi mari şi este păcat”, a adăugat el.
Cursurile vor avea loc într-unul din liceele bistriţene care au laboratoare de informatică dotat cu 20 de computere. „Vreau să spun că cei 20 de elevi vor fi selectaţi de profesori de specialitate, de diriginţi. Ideea e ca ei să continue studiile superioare, la Bistriţa, la Universitatea Tehnică, pe partea de robotică, robotronică şi alte specializări de acest gen. Mai este o componentă specială a acestui proiect, la fel cum domnii profesori vor ţine cursurile voluntar, o parte dintre elevi vor fi selecţionaţi dintr-un grup cu nevoi speciale, adică cu o situaţie familială mai deosebită ca să fie încurajaţi să înveţe şi să meargă mai departe”, a spus Ioan Peteleu.
Cursurile vor avea loc fie vineri după-amiaza, fie sâmbătă dimineaţa.
Foarte bine ca universităţile clujene sunt interesate să dezvolte învăţământul superior la Bistriţa, iar mediul de afaceri vrea să le susţină. Este un demers necesar dar nu suficient. De aceea, la Bistrita este extrem de necesara crearea unui CAMPUS UNIVERSITAR modern adaptat cerintelor invatamantului superior. In plus un campus universitar care sa adune laolalta toate extensiile universitare imprastiate prin oras ar reprezenta intre altele si o stare de spirit pozitiva, creind un plus de vizibilitate si atractivitate, cu influenta asupra tuturor formelor de invatamant . Extensiile universitare inclusiv cea de la Universitatea Tehnica functioneaza de ani buni la Bistrita in spatii necorespunzatoare improvizate. De aceea, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate ca autoritatile locale si-au exprimat dorinta ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar la Bistrita, ele nu au trecut la actiune, ramanand in stadiul de „bune intentii”. Ar fi timpul pentru a pune bazele unui campus modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita. O locatie potrivita, aproape de oras dar si de platforma industriala ar putea fi in zona fostului PRODITERM unde au fost dezafectate o serie de intreprinderi. Un prim pas s-ar putea face prin valorificarea cladirilor administrative dezafectate ale unor foste intreprinderi, in jurul carora sa se construiasca viitorul campus. Asta ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita.
Asemenea initiative sunt laudabile. Cu siguranta ca mai multe astfel de proiecte ar dezmortii orasul si ar aduce plus valoare la Bistrita. Nu va bazati pe autoritatile locale. Ele continua sa „hiberneze”. E bine totusi ca mai sunt oameni cu initiativa. Bravo.