Peisaje de basm în Munții Călimani (FOTO)

Chiar dacă principala atracție montană în această perioadă este reprezentată de Poiana cu narcise din Parcul Național Munții Rodnei, și Munții Călimani oferă iubitorilor de natură locuri de vis, cu peisaje care îți încântă privirea.

Parcul Național Călimani se întinde pe patru judeţe: Suceava, Mureş, Harghita şi Bistriţa-Năsăud, ultimul cu 280 de hectare. În Bistriţa-Năsăud, comunităţile Parcului Naţional Călimani sunt comuna Tiha Bârgăului (Tiha Bârgăului, Tureac, Mureşeni, Piatra Fântânele, Ciosa), comuna Prundu Bârgăului (cu Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului), comuna Bistriţa Bârgăului (cu Colibiţa), Josenii Bârgăului (cu Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi Strâmba), comuna Mărişelu (cu Măgurele, Bicle, Sânt Ioana, Jeica, Neteni şi Domneşti), comuna Şieuţ (cu Ruştior, Sebiş şi Lunca), comuna Monor, Ragla, Dumitra, Budacu de Sus, Vătava.

Parcul Naţional Călimani are o suprafaţă totală de 24.041 ha si cuprinde următoarele rezervaţii: Rezervatia Ştiinţifică de Jnepeniş cu Pinus cembra (384,2 ha); Rezervaţia Lacul Iezer din Călimani (322 ha); Rezervaţia Geologică 12 Apostoli (200 ha). Situl este important pentru pădurile naturale de molid cu zâmbru, pentru tufărişurile de jneapăn cu smirdar, dar şi pentru pajiştile întinse smălţuite de genţiene, toporaşi, sclipeţi, clopoţei, etc. Zâmbrul este relict glaciar, iar în Romania poate fi găsit în câteva zone izolate din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Pe lângă aceste habitate caracteristice, mai pot fi întâlnite pădurile acidofile cu molid şi afin, pădurile de amestec cu fag şi molid, dar şi vegetaţia specifică malurilor pâraielor de munte. Fauna este diversă.

Munţii Călimani sunt cei mai înalţi (2.102 m în Vf. Pietrosul) şi masivi din cadrul lanţului vulcanic românesc şi sunt alcătuiţi în special din andezite, rezultate în urma a două faze eruptive majore. Acestea au imprimat trăsăturile de bază ale masivului: un platou vulcanic dominat de caldera Călimani, cu vizibile urme ale vechilor cratere.

În urma proceselor de îngheţ – dezgheţ au apărut la baza unor versanţi adevărate “mări de pietre”. Gheţarii montani si-au lăsat amprenta prin forme mai puţin expressive: fenomene periglaciare, pe versantul Nordic al Reţiţişului, Pietrosului şi pe flancul vestic al Bistriciorului.

Foto credit: Albert Gavrilă