„Îi rog pe toți care-mi sunt prieteni să semnaleze mai departe situația poetului Alexandru Cristian Miloș. Un poet nu merită să moară de foame!”, a scris Alexandru Petria pe pagina sa.
Semnalul de alarmă a fost tras după ce Alexandru Cristian Miloș i s-a plâns că Primăria Bistrița nu-i mai dă bani pentru corectura publicației instituției. Se pare că el primea această sumă în regim de colaborare, nu cu carte de munca, iar ea se ridica la circa 800 de lei.
„Miloș era disperat (și este!) că nu mai are niciun venit, dacă nu se cheamă venit ajutorul în alimente de la Uniunea Scriitorilor, de 1, 5 milioane lei pe lună. Tot vechi. În ultimele zile a mâncat doar pâine cu apă, mi-a mărturisit. Se gândește cu groază ce-o să facă la primirea ultimelor facturi pentru utilități, având spirit practic ca peștii aptitudinea de-a zbura. Sper ca la citirea acestor rânduri autoritățile locale să nu mai meargă pe această fundătură pe care se fac de râs și distrug viața unui scriitor. Stă bugetul Bistriței în cele 8 milioane pe care le primea Miloș? Totodată, nădăjduiesc ca Miloș să fie numit cetățean de onoare al Bistriței. Dacă n-a fost să fie anul trecut, nici în prezent nu este târziu”, scrie Alexandru Petria.
Primul care a răspuns provocării este Cristian Munthiu care a deschis la rândul lui o pagină pe facebook, invitând lumea să se alăture aceste cauze.
”in tara ne mai moare un poet
lasandu-ne saraci de constiinta
si parca-ncet ne moare din fiinta
cate-un actor,cate-un poet si ganditor se duc
istoria ne-a pedepsit la penitenta
ca am gandit,c-am existat,ca ne-am nascut”
” Un specialist care stie totul despre ceva si nimic despre orice altceva ” – Ambrose Bierce
Mie, 02/02/2011 – 01:18 | Carmen Bulz
La intervenţia personală a primarului Ovidiu Creţu, Consiliul Local şi-a manifestat prin vot acordul ca municipalitatea să găsească o modalitate prin care scriitorul Alexandru Cristian Miloş să beneficieze de un sprijin financiar de 1.000 de lei lunar. Potrivit primarului Ovidiu Creţu, Alexandru Cristian Miloş i-a cerut ajutorul, angajându-se să susţină conferinţe contra unui venit lunar.
Imi amintiti, va rog, titlul primei conferinte ?
P.S.
Ghicitoare:
Aceste ” versuri” sunt scrise inainte sau dupa 1989 ?
” Scriu aceste rânduri ca scriitor şi muncitor truditor în laboratoarele şi fabricile Limbii Române – de 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc! (…).
Şi pieţele agroalimentare sunt un model de ordine şi bunăstare! ”
Apropos…
Ar fi interesanta pozitia Cristianei Sabau vis-a-vis de aceasta „problema” :O)
Wtf ! In ce secol ne aflam ? Mai crede cineva in spiridusi ?
Situatia poetului Milos e una speciala si nu are nevoie de parerile mele ca nu mai fie. As prefera sa ma abtin acum. Va multumesc!
Scriitorul Alexandru Petria a relatat ieri faptul ca poetului Cristian Milos i-a fost retrasa indemnizatia pe care o primea pentru corectura publicatiei municipalitatii, indemnizatie in valoare de 800 de lei.
Total = 1800 roni / luna.
Peste medie.
Nu dramatizati – sunt oameni de seama simpli, dar aproape anonimi in existenta lor, si care au muncit toata viata fara sa ceara ajutor indirect autoritatilor locale ori te miri cui.
In primul rand, trebuia sa treaca peste orgoliul personal si sa solicite, el insusi, ajutor / cu rusinea mori de foame…
Apoi, eu mi-aduc aminte ca artistii de toate felurile sunt boemi si cam visatori spre nepamanteni.
Ca nu pun pret pe material.
Viseaza doar celebritatea ( un viciu pentru care sunt pedepsiti ).
Nu vor sa semene cu cei care socotesc luna de luna facturile, taxele si impozite…
Dincolo de datorii banesti constante la prieteni, rude ori sefi…
Pe de alta parte, celebrii oameni de cultura – cu care se incearca un vag paralelism – au, dincolo de calitati artistice si opere recunoscute (!), functii importante in universitati, scoli, institute etc.
De pe urma carora isi intertin familia.
Se numara pe degete aceia care traiesc din scris…
Nu e o rusine sa muncesti fizic si, in paralel, sa scrii opere literare de valoare ori ba, sa sculptezi, sa pictezi ori toatele la un loc.
Important e sa-ti dozezi energiile pana acolo unde excesele nu te dezechilibreaza.
Totul suna atat de fals…
No more tears.
Interesante dezvaluirile facute in presa…
Ipocrizie si fariseism duse la extrem.
Oameni care, pentru binele propriu, calca peste orice reguli de etica devin brusc buni samariteni ( atunci cand scopuri meschine le clatina ori macina constiintele ).
Dar, gresit ori ba, consider ca Al. C. Milos nu aduce ( prin cele 25 – 27 (?) carti de poezie publicate, din sponsorizari, la edituri de familie ) dovada unui poet suficient de reprezentativ pentru oras si, cu atat mai mult, valoros pentru locuitorii sai incat sa obtina veniturile despre care se vehiculeaza in presa scrisa.
Fara munca, zic.
Poate are alte talente ascunse.
P.S. Legat de celebra salvare a casei memoriale ” Andrei Muresanu „, mi-ar placea ca in presa sa apara un facsimil al ziarului in care s-a prezentat scrisoarea domnului Milos catre poetul Adrian Paunescu.
Asa, pentru transparenta…
Cat despre opera domniei sale, las criticii sa-l judece.
Daca n-au facut-o deja suficient de taios.
Aaaa…
Era sa uit.
Diversilor care, sub te-miri-ce pseudonime ( niciodata aceleasi ), ma tot cauta de una-alta pe site-urile ziarelor le transmit ca nu ma impresioneaza catusi de putin.