Traseul tematic ”Poteca caprei negre” a fost refăcut, așa încât dacă vreți să vă bucurați de frumusețile Munților Rodnei și să aflați tot felul de informații interesante puteți să o parcurgeți.
”Poteca caprei negre” se suprapune cu banda roșie, iar i este să informeze drumeții atât de existența caprelor negre în acest areal, cât și a altor exemplare care face parte din fauna și flora masivului. În acest sens au fost amplasate nici mai mult, nici mai puțin de 27 de panouri informative care sunt presărate pe segmentul șaua Ineuț – șaua Gaja: BR – muntele Gaja – șaua Gaja – vârful Ineuț – Șaua cu Lac – vârful Ineu – Șaua cu Lac – șaua Ineuț – lacul Lala Mare – șaua Gajei – muntele Gaja (track aici)
În 2016, Asociaţia Eco Rodna a primit circa 20.000 de lei de la MOL România ca să implementeze proiectul ”Poteca caprei negre din Rezervaţia Biosferei Munţii Rodnei” prin Programul ”Spaţii Verzi” – Componenta Arii Naturale Protejate”. Organizaţia condusă de Claudiu Iuşan a cerut finanţare ca să protejeze mai bine o specie emblematică pentru masiv – capra neagră prin creşterea gradului de informare şi reducerea numărului de activităţi cu impact negativ asupra biodiversităţii locale cu statut relictar. Proiectul este în plină derulare, urmând să se încheie luna viitoare.
Panourile informative sunt anoramice, tip fântână, cu ferestre rotative, pe picior, sunt amplasate pe un traseu tematic intitulat ”Capra neagră cu trei iezi” şi dedicat observării caprelor negre din Munţii Rodnei.
Parcul Naţional Munţii Rodnei a fost înfiinţat în anul 1972, când zona a fost populată cu peste 700 de exemplare de capră neagră. Costurile repopulării au fost imense, pentru fiecare exemplar fiind plătită suma de 60.000 lei, resurse echivalente, la vremea aceea, cu preţul unei maşini Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoană pe circa 30 de luni. După apariţia unor norme legale, vânătoarea caprelor negre a fost restrânsă şi condiţionată, iar în Parcurile Naţionale a fost interzisă.
Trofeele de capră neagră sunt însă foarte valoroase. La numeroase concursuri şi expoziţii internationale, capra neagră din Munţii Rodnei s-a evidenţiat, stabilind chiar recorduri mondiale. La expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena din 1910, trofeul de capră neagră declarat record mondial provenea din Piatra Rea, în timp ce la expozitia de la Leipzig din 1930, trofeul de capră neagră ce ocupa locul trei, având 31,8 cm lungime, provenea din Pietrosul Rodnei.
Dacă despre existenţa zimbrului se mai poate vorbi doar în parcuri protejate, capra neagră este una dintre speciile periclitate recunoscute prin Convenţia de la Berna şi Directiva Habitate a Uniunii Europene, transpuse de România în legislaţia naţionala şi, de asemenea, declarată monument al naturii.
Reamintesc cititorilor de pe TIMP ONLINE ca impreuna cu colegii de la Bistrita -Civica cu Chereji Adrian si Silivan Craciun in special , dar si alti voluntari in padurea parc CODRISOR care asa va fi gandita in final s-au refacut acum cativa ani trasee turistice si tematice cu marcaje, cosuri de gunoi montate de Cercetasii Bistritei pt. doua poteci. Poteca Veveritelor si a Veteranilor. Astfel minunata padure care urma sa fie sacrificata pe zeci de ha si unde OTC voia sa traseze cu pixul dupa model ceausist centura neocolitoare ar fi insemnat distrugerea unui simbol vechi al orasului unde generatii de sasi si cetateni bistriteni se distrau, socializau cu diferite ocazii .Inaintasii si fondatorii acestui stravechi oras au dat nume special acestei paduri care se va numi din nou SCHIFFENBERG. In nici un caz ( wonderland sau newarland ) nume pompos alese pt. campaniile electorale de prostit lumea.