Actualitate

Povestea porcului. Tradiţii de Ignat

Deşi majoritatea românilor preferă să sacrifice porcul de Crăciun în weekendul dinaintea marii sărbători sau chiar mai devreme, există şi o parte care îşi taie godacul conform tradiţiei, în 20 decembrie, de Sfântul Ignat.

Nicăieri în Europa nu se acordă o asemenea importanţă tăierii porcului, ca animal de sacrificiu, şi preparatelor din carne de porc legate de vechi tradiţii privind masa de Crăciun, ca în România. La noi, tăierea porcului este un moment important în cadrul pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă.

Deşi reglementările UE spun că porcii se sacrifică prin metode mai puţin barbare – asomare (anesteziere, adormire prealabilă) – cei mai mulţi dintre români nu au renunţat la practicile tradiţionale.

Se spune că în noaptea dinainte de Ignat porcul visează că va fi tăiat, iar în ziua sacrificării porcului nu se lucrează.

În ziua de Ignat, la sacrificarea porcului nu trebuie să asiste oamenii miloşi, pentru că animalul moare mai greu, iar carnea nu mai e aşa gustoasă.

Pe capul porcului se face o cruce, cu cuţitul, pentru a alunga spiritele rele. Se spune că dacă splina porcului este groasă, iarna va fi grea şi lungă, iar dacă după tăiere în inima porcului a rămas sânge închegat proprietarul va avea noroc de bani.

După ce au pârlit porcul şi s-a degustat şoriciul, începe tranşarea: slănina merge la sărat şi afumat, picioruşele la răcituri, iar carnea este separată pentru fripturi, sarmale sau cârnaţi.

În unele zone, încă se mai respectă obiceiul ca bătrânii să facă celor mici, pe frunte, o cruce din sânge pentru a-i feri de boli. Pe vremuri, Ignatul era un motiv de joacă pentru copii. Când jucăriile nu se prea găseau, băşica cu grăunţe era bucuria copiilor. Curăţată bine, vezica porcului era transformată în minge.

Nu există Ignat fără pomana porcului. Cu o ţuică sau un vin fiert, depinde şi de cât de ger e afară, gospodarii se aşează la masă, unde savurează cele mai fragede bucăţi, la ceaun, cu mămăligă.

E timp apoi şi pentru prepararea cârnaţilor, a tobei şi a caltaboşului.

Pentru a nu avea emoţii, gospodarii trebuie să ducă la analize 50 g de carne, pentru examenul trichineloscopic. Costă 7 lei la circumscripţiile veterinare de stat, 10-15 lei la medicii veterinari de liberă practică şi durează un sfert de oră până vine verdictul.

Indiferent că provin de la propriul porc, din măcelării sau din supermarketuri, preparatele tradiţionale din carne de porc nu trebuie să lipsească de pe masa românilor.

Etichete

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.