Dintre cei o mie de localnici din Spermezeu care au luat drumul străinătăţii în căutarea unui trai mai bun, doar zece familii s-au întors definitiv acasă, spune primarul Sorin Hognogi. Ceilalţi au investit în modernizarea caselor vechi sau în construcţia altora noi, dovadă că ar vrea să revină la un moment dat. Primăria vrea să-i aştepte cu o comună care nu mai are probleme mari de infrastructură.
„E plecată foarte multă lume în străinătate. S-au întors puţini. Poate avem, la nivel de comună, zece familii care au reuşit să revină înapoi din peste 1000 de cetăţeni plecaţi. Cei care s-au întors s-au săturat de străinătate. Au stat până le-au crescut copiii şi apoi s-au întors înapoi acasă. Din punctul meu de vedere nu vor mai veni cei cărora copiii au apucat să le crească acolo, merg la şcoală, poate sunt în clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a şi le e foarte greu să se adapteze din nou în România. Atunci probabil că vor rămâne acolo până li se vor căsători copiii. Şi în afară, se câştigă 1200-1300 de euro, iar dacă nu au apucat să îşi cumpere o casă acolo, nu e uşor nici pentru ei să trăiască. Practic supravieţuiesc sau trăiesc un pic mai bine decât cei de acasă”, a spus Sorin Hognogi.
Potrivit primarului, mulţi dintre localnicii din Spermezeu lucrează la Fujikura Dej, o firmă de cablaje din judeţul Cluj, unde câştigă în jur la 1500 de lei fiecare plus bonuri de masă.
„Nu au de plătit chirie la nimeni, vine un autobuz care îi duce, lucrează opt ore sau 12 cu 24 în funcţie de solicitările fabricii şi se descurcă. Cei care s-au dus în străinătate în vremurile când le era foarte greu sunt obligaţi să rămână până când copiii îşi fac o carieră sau se căsătoresc. De aceea, eu cred că vor reveni cu greu în ţară. Îi vom vedea probabil când vor ajunge la 50-60 de ani. Cei plecaţi, în proporţie de 95%, au investit pe raza comunei Spermezeu. Sunt foarte puţini cei care au investit în altă parte. De aceea, eu cred că vine ziua în care toţi cei care au plecat se vor întoarce înapoi”, a adăugat Hognogi.
Primarul spune că îi aşteaptă pe localnicii plecaţi în străinătate cu o „comună pusă la punct din punctul de vedere al infrastructurii”, însă cel mai mult îşi doreşte să le poată oferi locuri de muncă.
„Mi-aş dori enorm de mult să văd că am putut sprijini şi eu crearea a măcar 50 de locuri de muncă. Pentru mine ar fi o satisfacţie imensă, mult mai mare decât să văd 20 de km de drum asfaltat. Vreau să facem o mini făbricuţă de prelucrarea laptelui şi un mini abator. Sunt două puncte în care ar putea lucra câte 20 de oameni în una şi 20 de oameni în alta şi ar avea ce face. Suntem o comună cu foarte multe animale, atât noi, cât şi Târlişua, şi atunci aceste fabrici ar avea ce lucra. Avem terenuri pe care să le punem la dispoziţia investitorilor, dar problema e legată de utilităţi. Apa, prin Masterplan, ajunge la noi prin 2018-2019, şi va fi greu din acest punct de vedere. Apoi suntem destul de departe de şoseaua principală şi oricine îşi doreşte să fie cât mai aproape de piaţa de desfacere şi atunci câţiva kilometri contează în calcularea preţului final al produsului”, a spus Sorin Hognogi.
În prezent, localnicii vând laptele unui procesator la preţul de 80 de bani pe litru.
„Dacă ar fi o fabrică de prelucrare aici, să se facă produsul finit, ar putea să îl plătească cineva cu 1-1,20 lei, chiar 1,40 lei. Sunt locuri în care se plăteşte cu aceşti bani laptele”, a spus Hognogi.
Sansele ca romanii plecati in strainatate sa se intoarca in Romania sunt foarte mici.
-sunt casatoriti cu cetateni ai tărilor in care trăiesc, iar sotii/sotiile nu au de gand sa se stabilească in Romania. Daca vrei sa te intorci esti nevoit să divorțezi.
– cum să te intorci in Romania si să iți lasi copiii si nepoții acolo? Fiecare bunic isi doreste să fie aproape de copiii, nepoți, ginere, noră, soacră, socru, cumnați etc.
Daca te intorci in Romania după 25 de ani „esti singur ca cucul”.
– in strainatate daca esti batrân si bolnav, vine un asistent social de la primărie si iti face curatenie in casă, iti face de mancare. Asistenta medicală te vizitează acasă, cand ai de mers la stomatolog sau la recuperari, mergi cu taxiul platit de primărie.
Transportul in comun functionează, functionarii isi fac treaba şi nu trebuie să le dai şpagă, aerul este curat, alimentele sunt sigure, accidentele rutiere soldate cu morți sunt de 150 morți pe an.
Orasele sunt verzi, cu parcuri, piste de biciclete si din ce in ce mai multe maşini electrice. Curentul provine de la eoliene, celule fotovoltaice si biomasă.
Diferentele intre bogati si saraci sunt foarte mici (un parlamentar castiga 50.000 dkk. pe lună. Un electrician, un polițist, o profesoară castiga 35.000 dkk. iar o vanzatoare la hipermarket castigă 22.000 dkk.)
Cred că cel mult 10% dintre cei plecați se mai intorc in Romania. Nu inteleg de işi ingroapă banii in casele pe care le-au construit prin satele si comunele țării in loc să foloseasca banii pe distracții si lucruri pe care le folosesc (excursii, drumeții, cadouri, teatru, concerte, o motocicletă, un kayak, şi alte hobbyuri).
Aproape toți prietenii mei de pe facebook care sunt plecati in strainatate scriu pe facebook in alte limbi (spaniolă, feanceză, italiană, poloneză, engleză, germană, daneză etc.). Trebuie sa apăs butonul translate să inteleg ce vrea să spună vară-mea din Teaca.
Initiativa d-voastra este foarte buna d-le Primar de a atrage cetatenii de pe alte me leaguri prin a infiinta locuri de munca si o localitate cu apa curenta si infrastructura buna.Nu ma indoiesc ca planul nu va reusi si e buna idea cu fabrica de procesarea laptelui, cu produse de calitate vor venii beneficiarii direct la sursa daca e seriozitate si continuitate. .. ne faceti mare cinste
Sa citeasca parlamentarii comentariul lui Adrian C. de cateva ori pe zi poate inteleg ce ar trebui sa faca in parlament si ce isi doresc romanii.
numai scazand coruptia poate creste romania
ce poti sa faci in satele alea fara locuri de munca cu ajutor de 35 de euro
Așa este cum spune Adrian C, îl contrazic doar în privința procentului de 10%, mult prea optimist după părerea mea. După mine , probabil 3-4% s-ar întoarce în România cu condiția ca Statul să îi convingă că nu plătesc taxe și impozite degeaba. Să nu fiu greșit înțeles, noi nu dorim lapte și miere ci o reducere a birocrației , mai puțină corupție și…salarii triple și pensii speciale! Nu, astea ultimele să și le păstreze deocamdată pentru că oricum nu vor dura mult timp.
în sfârsit, un primar care debiteaza ceva inteligent.
probabil unul dintr-o suta.
pacat, cu o floare nu se face primavara…..
80 de bani pe litru de lapte e bine.In Maramures se achizitioneaza cu 60 de bani.
In loc sa marim salariile la bugetari (exceptei sistemul sanitar si cei din invatamant) se puteau folosi acei bani in subventii pentru agricultura.
Nu pot sa-l contrazic pe je, dar pot sa-i spun ca nu ne putem compara la ceea ce inseamna nivel de trai cu tarile in care muncesc conationali de ai nostri.E o lista prea lunga de lucruri care acolo sunt normale si aici sunt doar pe hartie in programe de guvernare.
Si in ceea ce priveste salarizarea in ultimii 5 ani au plecat f. multi cu calificare (medici, ingineri,asistente, soferi ,sudori etc) .
Poate mai bine decat abator ar merge o fabricuta de prelucrare a lemnului. Acolo in zona este potential mare de asa ceva, paduri sunt (au fost mai multe, acuma mai putine pentru ca cei care au condus tara asta au taiat tot ) iar oameni harnici sunt, incepand de la primar, angajatii primariei si pana la ultimul om din sat, toti sunt harnici in Spermezeu!!
Doamne ajuta!
Primaru nostrui harnic ca tata ziual vezi prin sat cu camioneta de la primarie oriune trebe el nu se danlaturi! Si in varf de deal si in capatul satului el merge la om in gospodarie! De cand so dat ajutoarele astea de lemne toata ziua el cara la omeni si nu asteapta sa vina nimeni sai faca curat in comuna! Felicitari domn primar si sa ii aduceti pe fratii nostri acasa!!
Fain