Personal nu cred că e un lucru rău să ai pe cineva înţelept cu care să te sfătuieşti, fie el şi un duhovnic, însă cred că este extrem de nociv ca oricine să poată fi duhovnic. Aşa cum unii probabil ştiţi, majoritatea preoţilor din mănăstiri nu au absolvit Facultatea de Teologie. Unii nu au nici măcar liceul. Ei pur şi simplu au fost sfinţiţi preoţi după o vreme în care au stat între zidurile mănăstirii. Primesc, odată cu preoţia, şi dreptul de a spovedi pe oricine, deşi e evident că nu au nici experienţa trăitului „în lume”, iar unii probabil că nici nu au auzit de psihologie.
De asemenea, la Facultatea de Teologie nu merg doar cei care sunt pasionaţi şi au vocaţie. Regăsim printre studenţi zeci de fii de preoţi care au intuit că n-ar fi rău să nu-şi mai bată capul cu găsitul unui loc de muncă la absolvire şi că le-ar prinde bine parohia pe care tata o ţine ocupată până la pensie şi dincolo de ea numai să termine odrasla facultatea. În caz că tata e încă tânăr, se găseşte câte un post de preot misionar pentru fiu sau câte un cartier în care nu sunt încă zece biserici pentru ca să se facă încă una pentru tânărul absolvent. În cazul lor, nu ştiu despre câtă vocaţie este vorba. Nu voi pune acum o ştampilă pe toţi pentru că ar fi nedrept, dar am mari semne de întrebare legate de motivul pentru care ei s-au preoţit şi mari îndoieli referitoare la vocaţie. În plus, mi-e extrem de clar că, atunci când nu ai vocaţie, faci lucruri de mântuială sau deloc fiindcă pur şi simplu nu îţi pasă.
Cazul fetei din Bucureşti, dispărută ca să meargă la o mănăstire să se călugărească, e complicat fiindcă are nişte rădăcini cel puţin ciudate. Mi-e greu să vorbesc despre ceva ce nu cunosc prea bine. Familia are şi ea o mare parte de vină probabil, începând cu recompensele scumpe pentru că a intrat cu notă mare la liceu şi terminând cu ultrasupravegherea. În final, bine că a fost găsită vie şi nevătămată. Mă întreb însă ce se întâmpla dacă nu era ultramediatizat cazul ei. Se apuca Biserica Ortodoxă Română să sune pe la toate schiturile din proprie iniţiativă? Se făcea celulă de criză la Guvern, se ducea călugărul în gară să-i cumpere bilet şi să o trimită acasă?
Cert este că, prin mediatizare, s-a pus un deget pe o rană, iar dacă presa cea rea nu făcea acest lucru, tare mă tem că nu făcea nimeni, nici instituţiile statului, nici Biserica. Guvernul e mult prea preocupat să aleagă între USD şi USL, Biserica e foarte, foarte ocupată să adune bani mulţi pentru Catedrala Mântuirii Neamului, noi suntem extrem de indiferenţi şi ne doare-n cot de tot ceea ce nu ne priveşte personal întrucât – nu-i aşa?- suntem creştini din moşi, strămoşi şi ne-am format la şcoală la orele obligatorii de Religie.
Extrem de deranjată a fost tagma preoţească şi pentru că am mediatizat întrunirea preoteselor în felul în care am făcut-o. Credeţi-mă că am mai multe informaţii decât cele care se văd în fotografii. Ştiu, de exemplu, că unele doamne preotese nu acceptă să meargă la ţară, aşa că preoţii au apartamente sau vile la oraş unde dânsele locuiesc toată săptămâna chiar dacă nu au niciun job. Se mai duc şi din haşti în Paşti prin parohii şi pe la biserica din sat. Că nu e toată lumea din această categorie, da, ştiu, dar rolul presei în lumea aceasta este să pună o lupă mare pe unele lucruri mici pentru ca acestea să se vadă mai bine şi greşelile să fie corectate. Spun asta pentru că mi-e foarte greu să înţeleg cum poţi face misionarism când tu ai o afacere la oraş sau stai toată ziua pe Facebook şi citeşti ziare pe telefon. Vă e clar, cred, că nu au postat zeci de comentarii la ştirea respectivă doamnele preotese în vârstă, respectabile. Unele probabil că nici nu ştiu ce e acela internet, n-au auzit în viaţa lor despre aşa ceva. Tinerele zurzulii, singurele, acasă, în apartamente, „preotesele de duminica”, au însă telefoane scumpe şi timp berechet să comenteze, să acuze, să se scuze. Cred unele habar nu au cum se numeşte parohia soţului şi nici cine frecventează biserica unde slujeşte soţul. Sunt ocupate rău de tot să se îmbrace „corect”, să aibă maşina potrivită, ultimul model de telefon mobil, să fie lupi moralişti. Aş putea da nişte exemple, dar prefer să mă abţin ca să nu lezez şi mai mult orgoliile doamnelor, azi fiind duminică, iar ele fiind la slujbă.
Şi da, dacă mă întrebaţi, eu cred că, dacă eşti preoteasă, la întâlnirea cu un episcop e cam aiurea să te duci cu blană roşie şi cu pletele în vânt, machiată ca ultima curtezană, cu tocuri de 15 cm şi cu geantă strălucitoare. O femeie oarecare nu are decât să se îmbrace aşa dacă ea crede că îi stă bine. Soţia unui preot nu este însă o femeie oarecare sau nu ar trebui să fie dacă nu am luat-o cu toţii razna începând cu cei pe care îi considerăm stâlpii societăţii şi până la ultimul om.
Preotul şi dascălul au fost consideraţi, în ţara noastră, stâlpi ai societăţii, exemple de moralitate şi bun simţ. Când stâlpii se înclină după cum bate vântul modei, degeaba aşteptăm să ne fie bine şi ne supărăm pe presa cea rea care vrea să-i îndrepte.
Cristiana Sabău
Foarte bun articolul,ei despre care vorbiti, unii sint mai rai decit presa cea rea. Daca nu le dai(daca nu te jecmanesc) nu te baga in seama si cer pe fata si daca nu le dai si mergi pe la ei iti spun clar in fata ca esti „musafir”.
Adică pot da în orice secundă exemple de preotese care nu stau în parohii, aşa cum pot da şi enoriaşii fiindcă le ştiu. Nu văd de ce ar fi compromiţătoare. Nu cred însă că exemplele de tipul „nume, prenume, CNP” folosesc la ceva. Aici vorbim despre situaţii, nu despre persoane.
Impresionant articolul, corect in toate aspectele, merita REFLECTIE SI CORECTIE, atat din partea tuturor institutiilor, cat si din partea societatii civile!
La cuvantul de invatatura la slujba de DUMINICA,nu se spune o vorba de cei care murdaresc si distrug creatia DOMNULUI { NATURA}Scoateti enoriasii la activitati prin biserica ca poate asa ii prinde rusinea.
Asa cum spune un vechi proverb:unde e multa inteligenta e si prostie.in imbracamintea frumoasa a preoteselor eu nu vad nimic rau,nimic care ar putea constitui o problema pentru cineva.sunt alte probleme atat de grave in tara asta si va pierdeti timpul cu asemenea subicte.
Dacă atât aţi înţeles…
ana prefutesele trebuie sa aiba tinuta modesta…..
Duşmanilor BOR
Suntem în Duminica Întoarcerii Fiului Risipitor. Dacă ar fi să ne uităm la cazul Iuliei Ionescu, l-am putea numi foarte bine „Duminica întoarcerii fiicei risipitoare”. Sau a neîntoarcerii fiilor duşmănoşi ai Bisericii, care au găsit momentul să-I mai dea un ghiont, neînţelegând mare lucru din existenţa ei.
„Trăim într-o societate unde tinerii îşi caută drumul, chiar dacă nu fac asta prin modalităţile potrivite. De aceea, insist pe ideea să nu stigmatizăm tinerii care îşi caută drumul. Mai bine să-ţi cauţi pacea la mănăstire decât la birt. Mar bine să-l cauţi pe Dumnezeu decât pe negustorul de droguri!“, afirma teologul Radu Preda.
Pilda fiului risipitor mi se pare un elogiu adus liberului arbitru. Niciodată nu facem schimbări de niciun fel decât atunci când suntem convinşi noi înşine că trebuie să le facem. Nimeni nu poate impune nimic. Mi se pare senzaţional, dar, în acelaşi timp, îmi dau seama câtă responsabilitate ni s-a dat.
Pe de altă parte, cum îi puteţi considera „duşmani” pe cei care vă arată unde greşiţi? Eu aş zice că, mai degrabă aceştia ne sunt prietenii. Altora nici măcar nu le pasă.
Dacă pilda fiului risipitor este un elogiu adus liberului arbitru (sîc), atunci articolul prezent e un elogiu adus USL-ului!!! … nu-i aşa???
Mă scuzaţi, dar nu am înţeles nimic
Sunt unele gesturi si fapte care deranjeaza la nivelul populatiei iar unii oameni reactioneaza. Acest lucru nu cred ca ar trebui sa determine pe nimeni sa-i catalogheze drept dusmani.
Am sa va enumar cateva:
– afisarea constanta a preotilor impreuna cu politicienii ne duce cu gandul ca ar exista unele complicitati bazate pe interese si nu gresesc. Orice camin cultural sau orice realizare care se lasa cu taieri de panglici este consfintita de cel putin un preot alaturi de politicienii zilei. Mai departe urmeaza alegerile unde se sugereaza mai pe fata mai pe dos sa mergem la vot si sa votam intr-un fel sau altul, apoi urmeaza sa colectam bani pentru Catedrala neamului despe care nici nu am fost cosultati daca o vrem.
– pusul pe capatuiala cu orice pret si in mod ostentativ, lacomia de care dau dovada unii preoti vine in contradictie cu statutul de datator de exemplu pentru turma pastorita.
– apelarea constanta la „national” si „mosi-stramosi” demonetizeaza aceste notiuni, precum mai denota si un gen de intoleranta a bisericii ortodoxe in raport cu alte etnii si alte culte. Cred ca o adevarata biserica trebuie sa tina cont de toti cei cu care coexistam.
– ridicarea taxelor pe care le pretind preotii pentru unele parohii este la fel un gest care trimite la lacomie si innavutire.
Sugestii pentru a nu mai primii „ghionturi” si pentru a reusi sa inteleg mai bine despre existenta bisericii:
– curatarea mediului inconjurator de gunoaie si educarea enoriasilor spre a nu-l mai murdari mi se pare un exemplu foarte bun care a mai fost dat .
– implicarea activa a bisericii in combaterea alcoolismului cronic, un adevarat flagel national, ar reduce rata mortalitatii, a locurilor ocupate in spitale si a familiilor destramate. E crestineste cred!
– consilierea oamenilor ajusi pe „marginea prapastiei” din diverse motive , o alta activitate care ar putea ridica prestigiul bisericii.
– luarea de atitudine in fata deseurilor culturale, in fata surogatelor folclorice, promovarea autenticului, ne-ar ajuta sa ne pozitionam mai demn fata de alte nationalitati.
Acestea sunt doar cateva sugestii, in fond cred ca s-ar gasi mult mai multe iar preotii chiar ar avea timp sa se ocupe de ele.
Exista in lume catevae mserii in care nu te poti manifesta oricum. Politica, biserica, educatia, sunt domenii in care, vrei nu vrei, esti obligat sa respecti un cod vestimentar si de purtare diferit. Bineinteles ca asta se intampla in tari normale, nu in absurdistanul nostru. Cristiana strici orzul pe gaste, ele nici usturoi nu au mancat nici gura nu le miroase. Asa tara, asa preutese.
perfect comentariul
Asa tara, asa preutese, aşa presă, aşa ziarişti….
Oameni buni,dar ce e atat de indecent in tinutele distinselor doamne?intr-adevar ca diavolul ispiteste!
Nu e vorba de indecent, ci de „nepotrivit” în contextul dat.
De ce ati scris inca un articol cu referire la intalnirea peroteselor? Ca sa aduceti din nou aceleasi argmente penibile? Din poze se vede clar ca bietele femei s-au aranjat cum au stiut mai bine pt intalnirea cu Mitropolitul. Ati scris cu rautate si fara probe, iar acum insistati in prostie. Pacat pt ca aveati sanse sa deveniti o preoteasa cumsecade 🙂
Vorba poetului M. Eminescu : ” Religia – o fraza de dansii inventata
Ca cu a ei putere sa v-aplece-n jug ” In viata noastra social-spirituala, cred ca se confunda : CREDINTA stramoseasca cu TRADITIILE impuse si inventate in ultimii 700- 800 de ani de tagma preoteasca, ajungandu-se pana acolo ca Biserica sa sufoce activitatea economica si sociala a tarii, astfel amintim cazul in care guvernul Cuza a fost nevoit sa secularizeze averile imense ale Bisericii. Dar dupa cum vedem istoria este ciclica !
Concluzie : De lipsa unor legi viabile ale timpului nostru, profita si tagma preoteasca,( implicarea Bisericii in afaceri de genul ” baietii destepti ” din energie, fiind scutita de impozite… ) multi dintre practicantii religiosi sunt doar niste afaceristi verosi in sutana cu pretentii nobile, ajungandu-se pana la crima ( cazul Tanacu) !
Cred cu TARIE ca RELIGIA este partea INTIMA a persoanei ( NU spalarea de creier pe care o practica unii asazisi preoti ), persoana, care trebuie sa traiasca spiritual in LUMINA INVATATURILOR SFINTE !