Primăriile din județul Bistrița-Năsăud care au suprafeţe de pădure în arii protejate, inclusiv pe raza Parcului Național Munții Rodnei, în zone cu restricţii de exploatare, vor primi, începând din acest an, compensaţii, potrivit ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna.
”Anul 2023 vine cu o noutate: până acum, pe fondul forestier deţinut de autorităţile publice locale în zone protejate nu se puteau plăti compensaţii pentru primării. Începând cu 2023, pentru pădurile deţinute de primării în parcurile naţionale, în zona de protecţie strictă sau în zona de dezvoltare durabilă cu restricţii, vom putea plăti compensaţii. Compensaţiile pentru T1, însemnând restricţie totală de exploatare, au fost undeva între 750 şi 800 de lei. Compensaţia pentru T2 este un pic mai mică. De aceste sume au beneficiat până acum proprietarii privaţi”, a explicat ministrul.
Compensaţiile se vor plăti anual, în baza solicitărilor depuse de unităţile administrativ-teritoriale prin ocoalele silvice.
Ministrul Tanczos Barna a menționat că, dacă aceste compensaţii se vor plăti la timp, primăriile vor avea tot interesul să protejeze pădurile din parcurile naţionale.
Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.202 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979.
Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud – 80% şi Maramureş -20%, fiind înconjurat de 17 comune limitrofe. În urma retrocedărilor către proprietari, proprietăţile din parc sunt distribuite astfel: 21 de comunități proprietare deţin 53,25 %; Statul Român deţine 5,54%; persoanele fizice 26,29 ha; Parohia Ortodoxă Moisei 2,0 ha, în intravilan sunt 21,6 ha.
Dețin păduri în parc: orașele Năsăud și Sângeorz-Băi, comunele Rodna, Maieru, Rebra, Telciu, Romuli, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Poiana Ilvei, Leşu, Ilva Mică, Feldru, Rebrişoara, Salva, Coşbuc, Nimigea și Zagra din Bistrița-Năsăud, respectiv Săcel, Moisei, oraşul Borşa din Maramureș.
Adaugă comentariu