Politică

Primarul Ovidiu Creţu spune că are o sarcină mai uşoară în noul Consiliu Local

Edilul Bistriţei a declarat că a purtat discuţii cu reprezentanţii PER, PP-DD, UDMR şi că a primit răspunsuri ”afirmative, pozitive”, fără să-i fie solicitată o funcţie de viceprimar. Creţu mizează în continuare pe viceprimarii George Avram şi Andrei Rusu, deoarece ”Consiliul Local nu poate să pună pe cineva care să fie conducătorul sau pârâtorul primarului”.

”Pe cine ne putem baza în Consiliul Local? Pe toate cele trei formaţiuni politice. Sarcina noastră în acest Consiliu este mai uşoară decât cea din Consiliul trecut. Am purtat discuţii de început, pentru că discuţiile vor avea loc la nivel de organizaţie judeţeană. Am discutat cu toate cele trei formaţiuni politice şi toate sunt dispuse să vină alături de noi pentru Bistriţa europeană, pentru dezvoltare. Că pe unele proiecte, punctual, n-o să ne înţelegem cu PER să zicem pentru varianta de centură, OK, asta este. Nu înseamnă că acest punct răstoarnă tot sistemul. Avem o sarcină mai uşoară pentru că în Consiliul trecut, pentru a putea să trec un proiect cu 14 voturi trebuia să rup dintr-un bloc o porţiune care să vină alături de noi, lucru care a fost extrem de dificil. Diverse proiecte au stagnat şase luni. Până când unul dintre ei a avut nevoie de ceva, pentru că de primar are nevoie toată lumea din Bistriţa, Sigur că am negociat, cum vă place să spuneţi, De data asta ei trebuie să negocieze cu alte partide să vină alături de ei împotriva primarului, ceea ce va fi mult mai greu”, a spus Creţu într-o conferinţă de presă a USL Bistriţa-Năsăud.

În legătură cu funcţiile de viceprimar, Ovidiu Creţu a precizat că, în conformitate cu legea, viceprimarii sunt ajutoarele primarului. ”Consiliul Local nu poate să pună pe cineva care să fie supraveghetorul primarului, sau conducătorul primarului, sau pârâtorul primarului. Dacă se întâmplă aşa ceva, acela va fi cititorul de presă al primarului. Nu eu am inventat sistemul ăsta. Pe vremea primarului Marian Toniuc, un viceprimar a crezut că este controlorul sau şeful primarului. L-a pus să stea în banca lui, cu toată presa locală la dispoziţie şi cu semnătura pe statul de plată, când îşi ia salariul”, a adăugat el.

”De la cele trei partide (PER, PP-DD, UDMR – n.r.) care au intrat în Consiliul Local am răspunsuri pozitive, afirmative, fără să solicite funcţia de viceprimar. Ce le ofer? O colaborare foarte bună. Nu înseamnă că dacă aş fi făcut un protocol nu aş fi putut lucra cu domnul Toniuc ca viceprimar. Aş fi putut, sau chiar cu domnul Ungur, dar nu cre că e moral ca împărţirea să se facă în acest fel. Suntem totuşi o formaţiune câştigătoare, cu zece voturi. La nivelul municipiului, situaţia ne este mai uşoară faţă de legislatura anterioară”, a sintetizat Creţu.

Edilul Bistriţei a vorbit şi despre recenta campanie electorală, în care a aflat ”cine a construit Turnul Dogarilor şi Biserica Evanghelică, Vasile Moldovan, dacă nu ştiaţi”.

”Când se termină cu bine, totul pare mai uşor de suportat. Le mulţumesc cetăţenilor din municipiul Bistriţa, celor care m-au sprijinit şi au crezut în mine, care au dorit contionuarea proiectelor începute de mine. Consider că prin acest vot se susţin proiectele principale şi mă refer la Wonderland, Parcul Industrial, centura de sud şi nu numai. Eu am fost mai puţin atacat decât Radu Moldovan în această campanie, pentru că aici informaţia circulă mai repede, dar la nivelul unui judeţ ajung tot felul de informaţii, ca să contracarezi efectul era extrem de greu. S-a marşat pe orice cale, pentru a face imposibil accesul lui Radu Moldovan la conducerea judeţului. A fost disperarea din zona respectivă pentru că în dulapurile respective se găsesc schelete şi ar fi preferat pe cineva care are cheia şi care nu le va deschide larg. Electoratul nu mai poate fi prostit cu minciunele aruncate de unii sau de alţii, oamenii chiar se documentează”, a spus el.

4 comentarii

  • Noah dragilor, sedeti si cujetati la vorbile pline de intelepciune ale maretului nostru edil. Sa nu care cumva sa nu va-nclinati asternutului picioarelor lui, caci atoate stiutor este.
    Iar voi, aia de ati candidat la fonctiile de consilieri locali si ati reusit sa accedeti acolo, pai nu care cumva sa indrazniti sa va puneti de-a curmezisul maretelor planuri ale onor primarului… voi, in opinia mnealui, nu prea existati, menirea voastra este aceea de a fi aplaudaci si servitori ai maretului partid strutocamilist, USL pre numle lui, cu a carui putere nu care cumva sa va puneti ca riscati sa fiti linsati, scuipati in piata publica sau cine stie ce vi s-ar mai putea intampla.
    Cred ca cei ce v-au votat sa ii reprezentati in consiliul local isi doreau la acel moment sa gaseasca persoane cu coloana vertebrala, din afara celor doua blocuri politice antagonice, in stare sa se bata pentru programele propuse, iar lucrul acesta se face in mod firesc prin accederea intr-o functie de demnitate publica cum este, de altfel si aceea de viceprimar. Asta-i rostul fundamental al omului politic: sa se bata cu toate armele pentru a-si atinge scopurile propuse prin programele ce le-a conceput si le-a prezentat alegatorilor. Atfel ce este el? Un las? Un papa – lapte?
    Iar de va fi sa va dati de-o parte din calea tavalugului USL, apoi va meritati soarta de sluji, iar eu va indemn sa-i cantati domnului primar, in semn de apreciere, osanaua asta minunata:
    Ma scuzati…. N-am venit sa-ti tulbur somnul
    Nici sa………………………………………..pe domnul!
    Iar cineva destept spunea: Somnul ratiunii naste monstri!

    • Draga bade(a), se vede clar ca intelegerea iti fage mari grutati.Atat ai priceput din tot ce esste astazi Bistrita? Atat intelegi din proiectele care fac din Bistrita un oras europen? Regreti cumva „orasul provincie” lasat de administratia pdl? In cazul tau, N.Stanescu a avut mare dreptate:
      ” Asa e soarte boului,
      vitel adult,
      Sa stea la poarta noului
      ceva mai mult”

    • Asa-i! Mari greutati imi face mie intelegerea Bistritei europene a domnului Cretu.
      Numai ca si dumneavoastra va face mari greutati descifrarea mesajului meu. Asa ca traduc.
      Supararea mea e legata de posibila capitulare fara nici un fel de pretentii a uneia dintre cele trei formatiuni ce a primit prin vot acces in Consiliul local al muncipiului Bistrita. Ori eu si altii ca mine care am votat liste din afara celor doua formatiuni ireconciliabile, USL si PDL, apoi sigur ca suntem indreptatiti sa cerem maximizarea votului nostru, adeca obtinerea prin negociere a unui post de viceprimar, indiferent de formatiunea cu care se va realiza majoritatea in noul consiliu.
      Incerc sa descifrez si mesajul onor domnului primar. Dat fiind faptul ca USL nu are nevoie decat de un vot pentru a avea majoritatea in Consiliul local, formatiunea asta strutocamilista fiind pe val, musai ca trebuie sa racneasca la ceilalti, iar acestia sa ia pozitia de drepti si sa se incoloneze in spatele lor masiv, fara comentarii, ca de nu… satan le va fi nasul. Necedand din dreptul uneia dintre cele trei formatiuni de a-si asigura un post de vizibilitate publica, respectiv acesta de viceprimar, domnul primar s-ar afla in situatia de a nu putea onora astfel acest fotoliu in folosul tovarasului de lupta, respectiv Avram si nu stiu mai cum, caci de postul domnului Rusu nu se poate atinge, ca-i de la partenerii camila.
      Spun prostii?
      Poate! Dar inteleg sa ma exprim anti, pentru ca, de veti sta sa socotiti putin, viitorul primar are in spate vreo 16700 voturi, ceea ce ne spune noua, celor ce mai stim ceva aritmetica, ca reprezinta cam un bistritean din 5. Asa-i ca e legitimat maxim? Asa-i ca poate sa purceada cu toata viteza inainte spre indeplinirea maretului program, fara a se intreba de face bine ori ba? Ca doar Bistrita asta ii mosia lui, iar de altii gandesc altfel, n-au decat sa suporte si sa ia pozitia ghiocelului, caci in viitorii 4 ani Bistrita e Ovidiu Cretu.
      In ceea ce-l priveste pe Nichita Stanescu, aici avem un punct comun… autorul in sine. Doar ca un alt poem ma reprezinta… citeste-l si poate ca vei intelege de ce!

      A unsprezecea elegie (Nichita Stanescu)
      I

      Inima mai mare decat trupul,
      sarind din toate partile deodata
      si prabusindu-se din toate partile-napoi,
      asupra lui,
      ca o distrugatoare ploaie de lava,

      tu, continut mai mare decat forma, iata
      cunoasterea de sine, iata
      de ce materia-n dureri ia nastere din ea insasi,
      ca sa poata muri.

      Moare numai cel care se stie pe sine,
      se naste numai cel care isi este
      siesi martor.

      Ar trebui sa alerg, mi-am spus,
      dar pentru asta va trebui mai intai
      sa-mi intorc sufletul
      spre nemiscatorii mei stramosi,
      retrasi in turnurile propriilor oase,
      asemenea maduvei,
      nemiscati
      aidoma lucrurilor duse pana la capat.

      Pot sa alerg, pentru ca ei sunt in mine.
      Voi alerga, pentru ca numai ceea ce este
      nemiscat in el insusi
      se poate misca,
      numai cel care e singur in sine
      e insotit; si stie ca, nearatata, inima
      se va prabusi mai puternis spre propriul ei
      centru
      sau,
      sparta-n planete, se va lasa cotropita
      de vietati si de plante,

      sau,
      intinsa va sta pe sub piramide,
      ca inapoia unui piept strain.

      II

      Totul e simplu, atat de simplu, incat
      devine de neinteles.

      Totul e atat de aproape, atat
      de aproape, incat
      se trage-napoia ochilor
      si nu se mai vede.

      Totul este atat de perfect
      in primavara,
      incat numai inconjurandu-l cu mine
      iau cunostinta de el,
      ca despre-o rasarire de iarba marturisita
      de cuvinte gurii care le rosteste,
      marturisita de gura inimii,
      de inima samburelui ei,
      cel in el insusi nemiscat, aidoma
      samburelui pamantului
      care-ntinde jur-imprejurul lui
      o infinitate
      de brate ale gravitatiei,
      strangand la sine totul si deodata
      intr-o imbratisare atat de puternica,
      incat ii sare printre brate miscarea.

      III

      Voi alerga deci in toate partile
      deodata,
      dupa propria mea inima voi alerga,
      asemeni unui car de lupta
      tras din toate partile simultan
      de o herghelie de cai biciuiti.

      IV

      Voi alega pana cand inaintarea, goana,
      ea insasi ma va intrece
      si se va indeparta de mine
      aidoma cojii fructului de samanta,
      pana cand alergarea
      chiar ea insasi va alerga, si va sta.
      Iar eu ma voi prabusi
      asupra ei, asemenea barbatului tanar
      intampinandu-si iubita.

      V

      Iar dupa ce voi fi facut ca alergarea
      sa ma intreaca,
      dupa ce
      miscandu-se-n sine va sta
      ca de piatra, sau
      mai degraba asemenea mercurului
      inapoia geamului
      oglinzii,
      ma voi privi in toate lucrurile,
      voi imbratisa cu mine insumi
      toate lucrurile deodata,
      iar ele
      ma vor azvarli inapoi, dupa ce
      tot ceea ce era in mine lucru
      va fi trecut, de mult, in lucruri.

      VI

      Iata-ma
      ramanand ceea ce sunt,
      cu steaguri de singuratate, cu scuturi de frig,
      inapoi, spre mine insumi alerg,
      smulgandu-ma de pretutindeni,
      smulgandu-ma fde dinaintea mea,
      dinapoia mea, din dreapta, si
      din stanga mea, de deasupra, si
      de dedesubtul meu, plecand
      de pretutindeni si daruind
      pretutindeni semne-ale aducerii aminte:
      cerului – stele,
      pamantului – aer,
      umbrelor – ramuri cu frunze pe ele.

      VII

      … trup ciudat, trup asimetric,
      mirat de el insusi
      in prezenta sferelor,

      mirat stand in fata soarelui,
      asteptand cu rabdare sa-i creasca luminii
      un trup pe masura.

      VIII

      A te sprijini de propriul tau pamant
      cand esti samanta, cand iarna
      isi lichefiaza oasele ei albe si lungi
      si primavara se ridica.

      A te sprijini de propria ta tara
      cand, omule, esti singur, cand esti bantuit
      de neiubire,
      sau pur si simplu cand iarna
      se descompune si primavara
      isi misca spatiul sferic
      asemenea inimii
      din sine insasi spre margini.

      A intra curatit in muncile
      de primavara,
      a spune semintelor ca sunt seminte,
      a spune pamantului ca e pamant!

      Dar mai inainte de toate,
      noi suntem semintele, noi suntem
      cei vazuti din toate partile deodata,
      ca si cum am locui de-a dreptul intr-un ochi,

      sau un camp, pe care-n oc de iarba
      cresc priviri – si noi cu noi insine
      deodata, duri, aproape metalici,
      cosim firele, astfel ca ele
      sa fie aidoma tuturor lucrurilor
      in mijlocul carora traim
      si pe care
      inima noastra le-a nascut.

      Dar mai inainte de toate,
      noi suntem semintele si ne pregatim
      din noi insine sa ne azvarlim in altceva
      cu mult mai inalt, in altceva
      care poarta numele primaverii…

      A fi inlauntrul fenomenelor, mereu
      inlauntrul fenomenelor.

      A fi samanta si a te sprijini
      de propriul tau pamant.

  • Vai Ovidel ce ma bucur sa aud asta….e super ca ai o sarcina mai usoara de tura asta.stiu ca data teecuta ai suferit mult ti s-au umflat picioarele ai avut greturi pe toata perioada sarcinii ai ramas si cu petele alea din ultimele luni…e greu na.bine ca acu e mai bine dar pazea ca la cat e de barbat viril radu asta te lasa bortoasa si a treia oara.ai grija iubire foloseste si tu ceva.ti puuuup

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS