Prof. Florin Bojor: De ce 90% dintre părinţi au ales Religia în şcoală? Disputa va continua

În 6 martie s-a încheiat perioada de înscriere în sistemul şcolar a elevilor care doresc să studieze Religia. După săptămâni întregi de dezbateri, românii au decis în proporţie de 90% ca fiii şi fiicele lor să înveţe în şcoală Religia. Majoritatea au optat pentru religia ortodoxă, în timp ce minoritatea a ales celelalte culte recunoscute în România în funcţie de libertatea de conştiinţă şi orientarea religioasă a fiecăruia.

Deşi lumea a ales, sunt convins că disputa pe tema orelor de Religie va continua în societatea românească. De aceea, se pune întrebarea: de ce 90% dintre părinţi au ales Religia în şcoală?

În cadrul conferinţelor religioase ”Marţea Gândirii Creştine”, părintele inspector şcolar prof. dr. Adrian Cherhaţ a argumentat alegerea orei de Religie de către părinţi pentru copiii lor.

Pornind de la întrebarea: ”Mai e nevoie de Religie în şcoală?”, gânditorul creştin a răspuns tuturor celor 10 principale contraargumente faţă de prezenţa orei de Religie în şcoală. Fiecare argument al celor care nu doresc ca elevii să studieze Religia în şcoală a fost expus democratic înaintea auditoriului prezent, astfel încât oricine să poată alege ceea ce consideră că este adevărat.

Argumentul lui Karl Marx: Religia este ”opium pentru oameni”, un drog prin care cei bogaţi îi îndobitocesc pe cei săraci, astfel copiii sunt îndoctrinaţi la orele de Religie.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Religia nu e ideologie, nu îndoctrinează, căci toată istoria gândirii creştine arată cum Dumnezeu garantează libertatea; iar modelul lui Iisus Hristos, care nu a coborât de pe cruce atunci când evreii i-au cerut asta, pentru ca să creadă în El este elocvent în acest sens, dacă Dumnezeul creştinilor ar fi coborât de pe cruce, atunci Religia ar îndoctrina. Religia îi învaţă pe oameni egalitatea înaintea lui Dumnezeu.

Argumentul lui Friedrich Nietzsche: Creştinii sunt spirite inferioare, frustrate, numai educaţia ariană, a omului puternic, a învingătorului poate să-i facă pe copii victorioşi în lupta pentru supravieţuire în societate. Astfel, ora de Religie face din elevi nişte oameni slabi, fricoşi, resemnaţi, etc.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Mesajul creştinismului este unul de nonviolenţă, de a întoarce şi celălalt obraz, însă de a fi demn în suferinţă, după exemplul martirilor, care au avut marele curaj, inclusiv cei din închisorile comuniste de a-şi mărturisi credinţa cu preţul vieţii. Demnitatea creştină depăşeşte orizontul acestei lumi fiind ancorată în eternitate, astfel viaţa creştinului este orientată spre marea luptă cu păcatul şi răul, iar fericirea deplină viitoare începe încă din lumea aceasta.

Argumentul orarului încărcat: La şcoală se studiază foarte multe materii şi elevii au un program extrem de încărcat, ora de religie este un motiv de oboseală în plus. Deci fără Religie, copiii ar avea mai mult timp liber necesar altor activităţi.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Dacă sistemul educativ românesc oboseşte nu Religia este vinovată. E nevoie de o adevărată reformă în învăţământ şi se pare că de 25 de ani nu suntem capabili să o facem. Soluţia nu e eliminarea materiilor, ci buna lor organizare ca număr de ore şi conţinut.

Argumentul fundamentalismului religios: Religia face fundamentalişti, radicali religioşi, gen Breivik din Norvegia sau combatanţii Statului Islamic. Elevii prin studierea Religiei sunt atraşi spre aceste mişcări teroriste.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Fundamentalismul religios se bazează pe incultură, tocmai studierea religiei profesioniste în şcoală este adevăratul remediu pentru ca falşii interpreţi religioşi să nu manipuleze copiii şi tinerii.

Argumentul pozitivist: Religia nu e ştiinţă, nu e condusă de raţiune, ci e o poveste mitologică, deci, la orele de Religie elevii nu sunt învăţaţi să vadă critic viaţa, ci să creadă în minuni, sărutări de cadavre, închinări la picturi, poveşti nemuritoare, etc.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Religia şi ştiinţa nu sunt în contradicţie, după cum nici credinţa şi raţiunea nu sunt în luptă. Cuvintele lui Iisus Hristos: ”căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide” (Mt. 7,7) demonstrează deschiderea religiei spre cercetarea ştiinţifică. Adevărurile religioase, pentru că depăşesc materialitatea nu înseamnă că nu sunt adevăruri, dacă informaţiile religioase nu se probează empiric, prin experimente exacte, asta nu înseamnă că nu sunt reale. Revoluţia ştiinţifică a început în societatea creştină, iar apariţia creştinismului a adus cu sine eliberarea lumii din mitologia deificării elementelor naturii. Deci, elevii prin studierea supranaturalului nu sunt învăţaţi să nu mai creadă în natural, ci să nu se limiteze, să nu se restrângă la natural.

Argumentul manipulării bisericeşti: La religie copiii sunt înfricaţi cu iadul, deşi ei sunt inocenţi, sunt educaţi ca să fie obedienţi, deci, studierea religiei duce la manipularea de către Biserica Ortodoxă Română a viitoarei generaţii de români.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Dacă Dumnezeu vrea să-l iubim conştient şi Biserica ne vrea instruiţi, critici, liber cugetători, analitici, etc., dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să ascundem informaţii faţă de elevi, ci din contră, educarea presupune cunoaşterea în funcţie de particularităţile de vârstă şi intelect a realităţilor religioase.

Argumentul economic: Sunt 6.000 de profesori de religie în România plătiţi de către stat, banii din salariile lor ar putea fi folosiţi în sănătate, sau să se facă economie la buget.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Instituţiile într-un stat se fac după necesităţi: e nevoie de morală în societate? Dacă da, ora de religie tocmai acest lucru face. Apoi, nu e corect să opunem munca unor oameni, cu munca altora. După cum nici rezolvarea tuturor problemelor din stat nu trebuie să revină Bisericii.

Argumentul incompetenţei profesorilor: Sunt profesori incompetenţi la religie fără tact pedagogic, ursuzi, care nu ştiu să predea elevilor, sau care predau prostii.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Dacă există profesori incompetenţi aceştia trebuie să fie corectaţi de către instituţiile sistemului educaţional, însă nu trebuie judecaţi toţi profesorii buni pentru cei slabi. Apoi, numai la religie sunt profesori slabi, celelalte materii numai profesori excepţionali au? De asemenea, nu este corect ca pentru neprofesionalismul unor profesori însăşi necesitatea materiei religie să fie pusă în discuţie.

Argumentul impunerii rugăciunii: Elevii sunt puşi să se roage, chiar dacă nu cred în rugăciune, deci, li se încalcă libertatea de conştiinţă.

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: Libertatea faţă de rugăciune este sacră, cine doreşte să se roage, se roagă, iar cine nu vrea nu poate să fie forţat să facă acest lucru. Orice forţare este un abuz.

Argumentul notării: La religie se dau note, poate un profesor să cântărescă credinţa cuiva, poate să noteze credinţa unui elev?

Răspuns prof. dr. Adrian Cherhaţ: La ora de Religie nu este notată credinţa cuiva, căci acest lucru nici un om nu-l poate face, la ora de religie sunt notate cunoştinţele, informaţiile religioase pe care elevul le-a învăţat. Iar evaluarea trebuie să se facă cu dragoste şi dreptate.

În concluzie, ora de Religie se adresează tuturor elevilor, nu numai celor practicanţi religios, căci nu este catehizare, ci este informare, cunoaştere religioasă şi formare morală.

Prof. Florin I. Bojor