”Am reuşit să reabilităm acest monument arhitectonic extraordinar, mă bucur foarte mult că firma care a cîştigat contractul a făcut lucrări de foarte bună calitate şi avem în momentul de faţă o clădire readusă la viaţă, care arată foarte bine. Scopul acestei investiţii a fost de a creşte atractivitatea turistică şi de a reînvia, reîmprospăta relaţiile între populaţia majoritară şi minorităţile care trăiesc aici, în special cu cea germană. Îmi doresc ca acest centru să fiu viu, să se desfăşoare aici cât mai multe activităţi culturale. Deja sunt programate diferite acţiuni. Sper ca multe dintre acţiunile instituţiilor culturale subordonate CJ să se desfăşoare aici. Ne dorim să fie şi activităţi ale societăţii civile, ale ONG-urilor. Este un bun care intră în slujba locuitorilor. Asociaţia saşilor şi-a anunţat intenţia de a face o serie de donaţii, alte persoane au spus că sunt interesate să deschidem o mică bibliotecă legată de partea de tradiţii şi istorie germană a burgului bistriţean. Suntem deschişi la orice tip de colaborare pe această linie”, a spus preşedintele CJ Radu Moldovan în conferinţa de presă care a pus punct proiectului şi la care au mai participat vicepreşedintele CJ Dorin Popescu şi directorul Complexului Muzeal Judeţean, Alexandru Gavrilaş.
Cele cinci posturi nou create prin înfiinţarea Centrului German au fost scoase la concurs, mai rămândnd de ocupat doar funcţia de coordonator al centrului. După ce imobilul va trece şi cu acte în administrarea Complexului Muzeal Judeţean, va fi pusă o taxă de vizitare care va avea aceeaşi valoare cu cea de intrare la Muzeu.
Funcţionalităţile Centrului German de pe strada Dornei, inaugurat în cadru festiv în data de 24 ianuarie, de Ziua Unirii, sunt: centru de informare turistică şi culturală, muzeu de prelucrare a metalelor preţioase, sală de conferinţe, spaţii expoziţionale, bibliotecă (parter şi etaj), spaţii administrative şi birouri, curte amenajată pentru evenimente în aer liber, locuri de parcare. Orar de funcţionare: 8.00-16.00.
Aici se vor organiza, printre altele, evenimente în cadrul Târgului de Paşti – Ostermarkt, Zilei Europei, Serbărilor Bistriţei Medievale, Zilei Unităţii Germane, Zilei Holocaustului, Zilei Naţionale a Austriei, Zilei Naţionale a României, dar şi cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Lucrările au fost executate de SC Euras SRL Satu Mare, proiectul în valoare totală de 2.236.402,19 lei fiind finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013.
Suprafaţa restaurată a obiectivului de pe str. Dornei nr. 5: 535 metri pătraţi. Suprafaţă de amenajare peisagistică: 266 metri pătraţi. Număr de vizitatori estimat/an: 2.000. Locuri de muncă nou create în mod direct: 5. Obiectivul general este ”creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bistriţa ca factor de stimulare a creşterii economice în judeţul Bistriţa-Năsăud prin valorificarea moştenirii istorice şi culturale a saşilor transilvăneni care au locuit în vechea cetate medievală a Bistriţei”.
Obiective specifice: restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirii de patrimoniu Casa Argintarului şi promovarea turistică a acesteia prin transformare ei într-un Centru German; creşterea vizibilităţii de expunere a exteriorului şi interiorului clădirii prin asigurarea iluminatului interior şi exterior, precum şi a celui decorativ, amplasarea de reclame şi indicatoare; punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu de reabilitat prin amenajarea peisagistică a curţii şi realizarea de locuri de parcare; creşterea siguranţei clădirii prin instalarea de echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă la foc şi antiefracţie, a iluminatului de siguranţă; îmbunătăţirea utilităţilor obiectivului de patrimoniu prin realizarea de instalaţii noi (energie electrică, alimentare cu apă , canalizare); creşterea capacităţii de utilizare muzeală a clădirii prin asigurarea de dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil; creşterea medie a numărului anual de turişti care vizitează obiectivul de patrimoniu Casa Argintarului cu peste 100%; creşterea vizibilităţii şi atractivităţii turistice Bistriţei ca veche cetate medievală transilvană (săsească); promovarea Bistriţei ca obiectiv turistic prin crearea unor circuite turistice cu specific săsesc şi stabilirea unor legături cu alte foste cetăţi medievale transilvane; întărirea şi diversificarea legăturilor dintre autorităţile publice, mediul economic şi cetăţenii autohtoni cu cei din mediul vorbitor de limbă germană; intensificarea schimburilor între şcoli şi universităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud şi cele din ţările vorbitoare de limbă germană; crearea unui număr de 5 de noi locuri de muncă directe şi stimularea creării de locuri de muncă indirecte în reţeaua de servicii turistice din zonă; asigurarea unor standarde înalte de calitate prin angajarea de personal specializat.
Lucrările de intervenţie păstrează integral caracterul iniţial al faţadei clădirii, nefiind modificate compartimentările interioare. Intervenţiile s-au făcut numai la nivelul elementelor nestructurale şi al finisajelor. Au fost prevăzute în proiect alei pietonale, o poartă din lemn masivă, cu două canate, la intrarea în curte, prin spate, precum şi două locuri de parcare.
Casa Argintarului a fost construită între anii 1560-1563 de pietrarii italianului Petrus Italus de Lugano. Imobilul a aparţinut breslei sau unui meşter aurar, fiind o locuinţă tipică: ateliere la parter şi camere de locuit la etaj. Casa Argintarului, legendară şi prin popasul făcut aici de domnitorul Petru Rareş, figurează în literatura de specialitate drept etalon al arhitecturii renascentiste din Bistriţa medievală. În 1758 a ars, iar în 1939 a ajuns în pragul demolării şi numai intervenţia marelui istoric Nicolae lorga a salvat-o de la dispariţie. După 1950, imobilul din strada Dornei a devenit proprietate de stat, intrând în reparaţii generale făcute după proiectele arhitectului-restaurator Ştefan Balş. În 1969, Casa Argintarului, devenită după restaurare o adevarată bijuterie arhitectonică, îşi inaugura destinaţia culturală cu o expoziţie de artă plastică. Ea a găzduit apoi până în 1986 exponatele secţiei de istorie a Muzeului Judeţean. Ulterior, aici a funcţionat Şcoala de Arte şi Meserii.
Site-ul Centrului German Bistriţa este www.centrulgermanbistrita.ro.
La o luna de la inaugurarea clădirii istorice reabilitate a Casa Argintarului, inca nu se cunoaste exact destinatia concreta a acesteia. Lucrul acesta rezulta din insasi definirea obiectivului general: Obiectivul general este ”creşterea atractivităţii turistice a municipiului Bistriţa ca factor de stimulare a creşterii economice în judeţul Bistriţa-Năsăud prin valorificarea moştenirii istorice şi culturale a saşilor transilvăneni care au locuit în vechea cetate medievală a Bistriţei”. Apoi, intre funcţionalităţile Centrului German de pe strada Dornei, inaugurat în cadru festiv în data de 24 ianuarie, figureaza in primul rand aceea de centru de informare turistică şi culturală, desi la cateva sute de metri mai exista un Centru de informare turistica.
Pe urma denumirea de „Centrul German” este destul de ambigua si necesita precizarea profilului acestui centru. Cu siguranta nu-i vorba despre un centru comercial, medical, sportiv, etc. Cel mai probabil este vorba despre un centru cultural. De aceea, denumirea ar trebui sa fie aceea de „Centrul Cultural German Bistrita” iar organizarea sa ar trebui sa fie asemanatoare centrelor similare din Cluj, Sibiu, Brasov, Timisoara, Iasi, etc. Principalul obiectiv al centrului ar trebui sa fie promovarea unui dialog permanent romano-german, inclusiv prin organizarea de cursuri moderne de limbă germană. In cadrul centrului ar trebui sa functioneze si o biblioteca de limba germana.
Nici ideea perceperii unei taxe de intrare la un centru cultural nu este prea inteleapta.
Centrele culturale de care vorbiți, fie că e vorba de cel german, francez, spaniol, ceh etc. nu sunt organizate de autoritățile române ci sunt conduse și finanțate de statele pe care le reprezintă. Sunt de acord că ce s-a făcut acum la Bistrița e o struțocămilă fără cap și fără coadă, dar probabil potențialul unui astfel de centru la Bistrița este limitat pentru a fi adoptat de germani ca și cele din București, Sibiu, Cluj etc. (care la rândul lor sunt de multe ori subfinanțate).
Până la urmă e bine că s-a renovat clădirea, din câte am văzut lucrarea s-a făcut destul de OK. Acuma să vedem câți ani trebuie să treacă până cei responsabili își vor da interesul să facă mai mult cu spațiul respectiv.
Dorin Popescu ce cauta acolo? El nu are nicio treaba cu administratia judetului. Ii dorim pensionare placuta pt ca a ramas pe langa.