Un număr de 43 de primării, asociații și persoane fizice din Bistrița-Năsăud primesc anual circa 2,2 milioane de euro ca să nu mai taie lemn din peste o sută de mii de hectare de păduri, să păstreze liniștea și nu mai intre cu utilaje mecanizate astfel încât să asigure astfel condiții optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru fauna forestieră și pentru insecte.
Potrivit unui raport al Gărzii Forestiere Bistrița, în județul Bistrița-Năsăud sunt în derulare 43 proiecte cu o suprafață eligibilă de 109.387,81 ha și cu o valoare estimată de aproximativ 2.200.000 euro/an prin Măsura 15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, Submăsura – 15.1. – Plăți pentru angajamente de silvomediu, în cadrul activităților delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale către APIA și Gărzile Forestiere.
Submăsura 15.1 se referă la refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală.
Prin Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște – se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere. De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, în detrimentul valorificării economice, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage (care se hrănesc cu lemn), care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de a contribui la reducerea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă prin sechestrarea carbonului și adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum și la creșterea retenției scurgerilor de suprafață (în cazul viiturilor) va fi îmbunătățită.
Prin Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri – se are în vedere protejarea resurselor de sol forestier, prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.
Sprijinul acordat în cadrul celor două pachete este de tip compensatoriu, este acordat anual, ca sumă fixă (costuri standard) pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit, costurile suplimentare și costurile tranzacționale suportate de deținătorii de terenuri forestiere care încheie angajamente voluntare pe o perioadă de 5 ani.
În anul 2019, au fost accesate de către proprietari de fond forestier, respectiv UAT—uri, asociații și persoane fizice, un număr de 12 proiecte pentru o suprafață eligibilă de 20.996,75 ha. Un an mai târziu au fost depuse 15 proiecte pentru o suprafață eligibilă de 45.953,15 ha, iar anul trecut un număr de 16 proiecte pentru o suprafață eligibilă de 42.437,91 ha. Garda Forestieră a făcut verificarea documentațiilor și promovarea acestora către APIA în vederea avizării și accesării de fonduri.
Da cu ATV-urile e voie sa bantalim padurile dupa ADRENALINA mai ales in wikend si de 1 Mai ?Cam tarziu domnilor cu asemenea masuri bune de fapt dar care nu se vor aplica in vecii vecilor.
Nu are cine sa urmareasca si sa aplice acest program si raman padurarii fara afacerile zilei .
Menținerea unor efective optime a oricaror vietăți Este obligatorie. Suprapopularea duce la boli și dezechilibre ciclice în lanțurile trofice.
Scoaterea lemnului cu atelaje în rarituri este binevenita.
O masura extrem de buna .
De la ce data va intra in vigoare ?
Va rog d-na CRISTIANA SABAU sa-mi raspundeti intrebarii .
Ma intereseaza f mult acest lucru . Daca se poate dati-mi un nr de telefon unde sa ma interesez .
Va multumesc cu anticipatie