În loc protejeze natura, custodele sitului Cuşma dă aviz favorabil pentru o microhidrocentrală

SC Buduşel Hidro SRL cu sediul în Cluj-Napoca a depus actele la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Bistriţa-Năsăud ca să primească undă verde pentru amenajarea hidroenergetică Buduşel şi racordul acesteia la Sistemul Energetic Naţional. Microhidrocentrala, fiindcă despre aşa ceva este vorba, ar urma să fie construită în localitatea Satu-Noua atât în intravilan, cât şi în extravilan pe raza sitului Cuşma care face parte din reţeaua Natura 2000 al cărei custode e Asociaţia Proprietarilor de Pădure din comuna Bistriţa-Bîrgăului – Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului, condus de inginerul Dan Ţacăl, rotarian de frunte.

Domnia sa, în calitate de custode al sitului, a decis că nu ar fi nicio problemă dacă ar apărea o microhidrocentrală taman în aria protejată, aşa că le-a dat clujenilşor aviz favorabil. „Le-am dat pentru că nu m-am pus împotriva dezvoltării economice a zonei. Ideea este că ei au amplasamentul acestei microhidrocentrale undeva în sat, jos, în afara limitelor sitului. Mi-au trimis o documentaţie, m-am uitat pe ea şi aşa am văzut că e în afara sitului. E adevărat că hidrocentrala e în afara sitului, iar pe râul Buduşel se va face captarea de apă care este pe limită, e drept. După părerea mea, nu afectează urşii de la Dealul Negru. Ei stau în munte, coboară toamna în păşuni, dar zona aceasta e departe de locul în care coboară urşii la mâncare. Zgomotul de la microhidrocentrală îi poate deranja, e adevărat. Eu le-am spus că nu există un impact. Nu eu dau eu autorizaţia de mediu, ci cei de la APM. Părerea mea este consultativă. Am dat un aviz favorabil. Dânşii, cei de la APM, fac ce vor”, a spus Ţacăl.

Întrebat dacă nu consideră, în calitate de custode al sitului că ar fi mai important ca Dealul Negru să-şi păstreze populaţia de urşi, o adevărată comoară naturală, Ţacăl a declarat: „Dealul Negru e la locul lui, Buduşelul e departe. Hidrocentrala e în afara sitului. Am considerat că nu influenţează populaţia de urşi din zonă. Până la urmă nu e treaba mea. E comuna Cetate, să facă autorităţile”, a spus Ţacăl, pus să protejeze toate frumuseţile naturii din situl Cuşma în calitatea sa de custode.

Totuşi, potrivit informaţiilor postate pe site-ul APM Bistriţa-Năsăud, microhidrocentrala va funcţiona exclusiv în sit care a fost instituit pe o suprafaţă de 44.284 ha, din care: păduri – 2%, pajişti naturale, stepe – 13% păşuni, 16% – păduri de foioase, 23% păduri de conifere, 27% păşuni amestec, 11% alte terenuri arabile, 2% vii si livezi, 6% habitate de păduri (păduri în tranziţie).

„Situl este important pentru carnivorele mari: urs, lup şi râs. Drumurile forestiere 122 D Buduşel-Pr. Fundoaia şi 123 D Pietriş-Dealul Negru sunt amplasate în situl Natura 2000, zonă cu cele mai mari efective evaluate de carnivore mari de pe raza sitului Cuşma. Din analiza listei de control pentru etapa de încadrare privind evaluarea adecvată rezultă un posibil impact semnificativ asupra ariei  naturală de interes comunitar pentru că proiectul include activităţi de construcţie şi functionare care conduc la modificări fizice în aria natuală protejată, pe amplasamentul proiectului există habitate naturale şi specii de interes comunitar, care pot fi afectate de inplementarea proiectului, proiectul afectează direct zonele de hrănire/reproducere/migratie a speciilor protejate”, scrie APM Bistriţa-Năsăud despre acest proiect.

Ca să aflăm mai multe, l-am contactat pe directorul APM Bistriţa-Năsăud, Ştefan Mureşan. „Vom discuta problema. Noi putem stopa proiectul, dar eu nu pot să-mi dau cu părerea înainte. Prea puţin contează părerea custudelui. Ei tot timpul dau avize favorabile. Aş vrea să-i aud spunând măcar o dată spunând că nu sunt de acord. Cei de la Asociaţia Proprietarilor de Pădure din comuna Bistriţa-Bîrgăului – Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului au o scăpare că nu li s-a aprobat managementul sitului. (…) Să sperăm că va fi aprobat ca să ştim ce au voie şi ce nu au voie custozii”, a spus Ştefan Mureşan.

Întrebat dacă e nevoie de atât de multe microhidrocentrale în judeţ, Ştefan Mureşan a spus:  „Nu discut acest subiect. Doamna ministru Lucia Varga ne-a promis că scoate un proiect de hotărâre prin care interzice acordarea de avize în situri. Eu nu l-am văzut, vreau să-l văd. Foarte multe instituţii decid, începând cu primării, custodele sitului, iar APM e în dificultate fiind ultimul avizator”, a spus Ştefan Mureşan.

Ministrul Apelor şi Pădurilor Lucia Varga a convenit de comun acord împreună cu WWF ca, începând cu 31 ianuarie 2014, să suspende aprobările pentru amenajarea microhidrocentralelor şi hidrocentralelor în ariile protejate.  Protocolul se referă la un domeniu cu mari provocări şi anume realizarea investiţiilor de microhidrocentrale şi hidrocentrale pe cursurile de apă. „Vrem să minimizăm impactul acestor investiţii asupra mediului. Ne-am propus să milităm împreună cu WWF pentru dezvoltarea durabilă”, a spus Varga, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Lucia Varga a precizat că este bine ca România să aibă energie verde, însă obţinerea acesteia trebuie să se facă respectând natura.  ‘Nu blocăm investiţiile, dar vrem să ne asigurăm că aceste investiţii se autorizează numai după o respectare a tuturor reglementărilor europene. Vom analiza dosarele care sunt în curs de autorizare sau urmează să fie autorizate, iar amenajările ce ar urma să se afle în ariile protejate nu vor mai primi autorizaţii. Avem 316 de autorizaţii deja emise şi 156 de avize provizorii, iar 291 de autorizaţii sunt în curs de emitere. Acolo unde au fost deja construite amenajări vor fi cerute reparaţii. Nu vrem să facem greşeli pe care le-au făcut alte ţări care au făcut investiţii, ca Austria care a făcut aceste investiţii şi acum se vede nevoită să refacă acele zone. Acţiunea noastră este una preventivă’, a subliniat Lucia Varga.

Protocolul prevede angajamentul de a alinia producţia de hidroenergie la legislaţia Uniunii Europene, privind conservarea naturii, având ca principale obiective adoptarea până la sfârşitul lunii ianuarie a unui act normativ care va determina zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii protejate), înfiinţarea, până la sfârşitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai factorilor interesaţi care vor lucra la elaborarea, până la sfârşitul lunii februarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare.