Sala de ședințe a Palatului Administrativ din Bistrița va găzdui joi 20 februarie, începând cu ora 13.00, un eveniment dedicat istoriei etniei romilor. Este vorba de ”Dezrobirea romilor”, cu o dezbatere ce va avea tema ”Stima de sine prin asumare etnică”, moderată de Rudy Moca, actor, regizor și realizator de emisiuni culturale și educative la Radio Târgu Mureș. La dezbatere sunt așteptați să ia parte reprezentanți ai Instituției Prefectului, Consiliului Județean, cei ai serviciilor deconcentrate, experți romi din cadrul primăriilor unde există comunități mari de romi, consilieri locali romi, lideri ai sucursalei Partidei Romilor Pro Europa (PRPE) Bistrița-Năsăud, cadre didactice, mediatori sanitari și invitați speciali, se arată într-un comunicat al Partidei Romilor.
În cadrul dezbaterii vor fi și prezentări multimedia despre semnificația zilei de 20 februarie 1856, dată la care a fost adoptată Legiuirea pentru emanciparea romilor din Principatul Ţării Româneşti, prin care era desfiinţată robia. Cu doar câteva luni înainte de această dată, o lege similară a fost dată şi în Moldova. În acest sens, moderatorul dezbaterii, actorul și regizorul Rudy Moca va prezenta detalii legate de acest eveniment crucial pentru romi.
Se vor transmite mesaje din partea președintelui Partidei Romilor Pro Europa BN, consilierul județean Emil Neia Lăcătuș, a invitaților, dar și din partea președintelui Partidei Romilor Pro Europa, Nicolae Păun, inițiatorul legii prin care data de 20 februarie a fost declarată Ziua dezrobirii romilor, și din partea prim-vicepreședintelui Cătălin Manea, responsabil de zona Nord-Vest și centru.
Evenimentul este organizat în parteneriat de Partida Romilor Pro Europa, Consiliul Județean, Instituția Prefectului și Centrul Județean pentru Cultură.
La 20 februarie 1856, a fost adoptată Legiuirea pentru emanciparea romilor din Principatul Ţării Româneşti, prin care era desfiinţată robia. O populaţie de 250.000 de romi şi-a câştigat statutul de oameni liberi. Proprietarilor de ţigani li se acorda o despăgubire de zece galbeni pentru fiecare ţigan. Pământuri nu le-au fost niciodată atribuite romilor. După votarea celor două legi, din 1855 în Moldova, respectiv 1856, în Ţara Românească, mulţi boieri şi-au eliberat robii fără să pretindă despăgubiri de la stat. Aceste două legi au constituit practic ultima etapă a dezrobirii ţiganilor, important proces de reformă socială desfăşurat pe parcursul a două decenii. După eliberare, un număr mare de romi au părăsit ţara, plecând înspre ţările vecine, iar de acolo în vestul Europei şi în cele din urmă în America.
Adaugă comentariu