”Strategia este un punct de plecare, va sta la baza proiectelor pentru dezvoltarea judeţului. Ne critică unii din opoziţie care chiar au lucrat la strategie în echipa de lucru. Eu nu am vrut să particip tocmai ca să nu se spună că e strategia lui Radu Moldovan. Nu mi se pare normal să te apuci să critici înainte de a citi. Prioritizarea proiectelor este în etapa următoare. Nu ne apucăm să facem o Biblie cu care să concurăm monografia de la Runcu Salvei, care are 800 de pagini, să înşiruim proiecte. Ştim direcţiile, dorim să vină cu idei de proiecte cât mai multă lume. Se lucrează greu cu unele primării şi, ce e mai dureros, foarte greu cu unele instituţii deconcentrate. Este clar pentru toată lumea că în Bistriţa-Năsăud, în proporţie covârşitoare, este turism de tranzit. Noi vrem să facem un prim pas, dar din păcate unii nici în ceasul al 14-lea nu înţeleg că e o strategie a judeţului, nu a lui Radu Moldovan. Dacă voiam aşa ceva, scoteam o carte, eram scriitor. Sunt mâhnit când văd că îi tratez pe colegii mei din opoziţie într-un fel, le pun totul la dispoziţie, iar ei, pentru că îi ceartă şeful la partid că nu fac opoziţie, pac organizează conferinţe de presă şi spun aberaţii, că aşa vrea şeful. Cu opoziţia văd că îmi pierd timpul. Când tu coordonezi un grup de lucru pe strategie şi spui că strategia nu are viziune, eşti caraghios. Prietenii mei mă mai înjură că merg la vânătoare şi împuşc căprioare, fără să ştie că sunt protejate de lege şi nu poţi împuşca căprioare. Nici colega noastră Monica Săsărman văd că nu poate lăsa haina ei politică, nu putem introduce politici fiscale în strategie, cum au depus ei amendamente”, a spus Moldovan la dezbaterea publică privind Strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2014-2020.
Consilierul judeţean PDL Monica Săsărman i-a transmis că a deturnat discuţia de la strategie: ”Domnul preşedinte ne ceartă că facem politică şi venim cu proiecte”.
Radu Moldovan a vorbit şi despre suma de 100.000 de lei pe care CJ intenţionează să o dea pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti: ”Sunt criticat pentru mica contribuţie la edificarea unui lucru important pentru România şi românism, însă nu eu dau bani, eu propun un proiect în faţa Consiliului Judeţean. Dacă sunt de acord colegii mei, bine, dacă nu, la loc comanda. Fac cum ne dictează colegii, eu pun în aplicare o decizie care se ia în plen”.
El s-a referit şi la tema ”autostradă la Bistriţa”. ”Am văzut binevoitori care mă criticau că nu mi-am folosit relaţiile pentru a aduce autostradă la Bistriţa. Totul e legat de studiile de trafic, Bistriţa nu oferă trafic de autostradă, dacă vrem să batem câmpii, îi putem bate. Când o altă autostradă va trece în vecinătate, atunci Bistriţa are nevoie de o şosea rapidă cu patru benzi care să o lege de autostradă. Poziţia noastră geografică nu este avantajoasă pentru o autostradă. Priorităţile în infrastructură sunt reabilitarea DN 17 C şi DN 17 D. la ADR Nord-Vest am reuşit să propunem un drum regional Poarta Transilvaniei care să treacă şi pe la Mureşenii Bârgăului, Colibiţa, Bistriţa Bârgăului, Strâmba, Valea Ilvelor. Dacă vor ieşi lucruri bune, eu n-o să-mi pun tablă că drumul a fost făcut de mine, cum au procedat alţii: drum făcut de mine””, a menţionat şeful CJ.
La dezbaterea publică au mai participat prorectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Stelian Brad, coordonatorul echipei care a lucrat la Strategia de dezvoltare, administratorul judeţului, Florin Moldovan, subprefectul Ovidiu Frenţ, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu, consilierii judeţeni Ioan Gaftone şi Mirela Cîrcu, preşedintele PER Bistriţa, Marius Bălan, preşedintele GAL Ruralis, Cristian Țetcu, prof. Florin Bojor, Adrian Florin Chereji.
Stelian Brad a precizat că toate observaţiile şi amendamentele aduse Strategiei vor fi integrate în document şi că imediat după aprobare trebuie să înceapă exploatarea ei prin prioritizarea proiectelor, diseminarea Strategiei în formă tipărită, extinsă şi în rezumat, şi tradusă în engleză şi germană.
Ovidiu Frenţ a precizat că se împlinesc zece ani de când judeţul nu are un document ”de asemenea anvergură şi complexitate” şi că ”instituţiile statului au ajuns la un acord pentru a da un cadru de dezvoltare acestui judeţ, scopul final”.
Bine ca ofera trafic de autostrada Alexandria. Nu mai e chiar nimic de zis.
Ce ziceţi? Asta să fie arvuna pt. înfiinţarea unei Episcopii la Bistriţa? Vom trăi şi vom vedea.
P.S.
Vă rog să nu-mi plagiaţi ideea. Îmi rezerv dreptul de autor.
SĂ NU UITAŢI sau SĂ VĂ ADUCEŢI AMINTE!
O donatie pentru construirea unui lacas de cult, fie el si Catedrala Neamului, nu poate fi considerat un act de romanism. In schimb, trebuie spus ca in inima orasului Bistrita, pe strada Crinilor se afla o vatra de spiritualitate romaneasca, comparabila (pastrand proportiile) cu muzeul primei scoli romanesti din Scheii Brasovului. Caci, biserica, cimitirul si scoala au fost intotdeauna izvorul spritualitatii la romani. Se stie ca biserica de lemn de pe Crinilor, care a aparţinut Bisericii Greco-catolice din Bistriţa până în anul 1897 când a fost donată românilor din Lechinţa, deoarece intre timp, si anume in 1893 ansamblul fostei manastiri a minoritilor nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărat de Biserica Greco-catolică si astfel credinciosii greco- catolici care pana atunci nu aveau voie sa isi construiasca biserica in cetate au reusit sa aiba o biserica a lor pana in 1948 cand regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi “biserica de la coroana” a fost preluat de către ortodocşi. Ei, bine, acest loc de pe strada Crinilor a infruntat vremurile si vremile, scapand si de asa-zisa sistematizare din perioada comunista, si care dupa multi ani a inceput sa fie scos la lumina din bezna de uitare si delasare, prin reabilitarea si resfintirea cimitirului. Totusi mai e nevoie de bani si preocupare pentru reabilitarea vechii scoli romanesi si transformarea ei in muzeu. De asemenea Piata Unirii este la randul sau un loc puternice accente de romanism, avand in vedere legatura sa Marea Unire din 1918, chiar daca un primar incult a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, falsificand astfel din ignoranta, semnificata istorica a locului.