Pentru 10 blocuri reabilitate termic cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, de la bugetul local s-au cheltuit 10 milioane de lei, partea de contribuție a municipalității fiind mai mare în acest caz decât în programele cu finanțare europeană, a explicat primarul Ioan Turc.
”Ca administrație suntem preocupați ca un număr cât mai mare de blocuri să intre într-un proces de reabilitare. Avantajele sunt limpezi: oamenii vor plăti mai puțin iarna, vor avea un confort mai bun vara și se îmbunătățește aspectul orașului. Toate cele 10 blocuri finanțate prin Ministerul Dezvoltării au fost finalizate. Am căutat o soluție pentru blocurile unde oamenii au construit fără autorizație acoperișuri, șarpante. Pentru că, prin programul Ministerului Dezvoltării nu am avut atât de multe constrângeri ca pe cele finanțate din bani europeni, am identificat 10 blocuri din oraș cu probleme de acest gen pe care le-am introdus în program. I-am invitat pe președinții asociațiilor de proprietari și programul a mers foarte bine”, a spus primarul la As TV.
Edilul a explicat că municipalitatea plătește un cost mare pentru aceste blocuri: ”Spre deosebire de PNRR, unde condițiile financiare sunt ideale, în proiectul finanțat de Ministerul Dezvoltării, coparticiparea Primăriei și a proprietarilor este mai mare, chiar foarte mare. Pentru cele 10 blocuri cum ar fi cele de pe Arțarilor, Independențelei, Calea Moldovei, Vladimirescu, Cuza Vodă etc., care au costat 22,6 milioane de lei, Primăria a venit cu o cofinanțare de aproape 10 milioane de lei”.
Ioan Turc a spus că programul de reabilitare termică a blocurilor va continua. Sunt trei blocuri finanțate prin PNRR cu 8 milioane de lei – blocuri incluse în pachetul ”Bistrița 19” – în execuție cu finalizare în luna decembrie. Mai sunt alte 15 blocuri finanțate cu 56 de milioane de lei prin PNRR – ”Bistrița 17” și ”Bistrița 24” – contract semnat pentru PT cu execuție. În primăvară demarează lucrările, aici intră și blocurile din Piața Morii.
”Avem loturi generoase de blocuri pentru care dorim să intre în reabilitare, dar este extrem de important să colaborăm bine cu asociațiile de proprietari. Este limpede că e în beneficiul tuturor ca aceste blocuri să fie reabilitate. Asta le explic tuturor: nu vă lăsați fațadele neîngrijite pentru că ochișorii noștri se bat de ele”, a spus Ioan Turc.
Prin Ministerul Dezvoltării au fost reabilitate termic următoarele blocuri: str. Arțarilor nr. 28, bl. M3, bd. Independenței nr. 77, str. Violetelor, bl. 2, Calea Moldovei nr. 16, str. Axente Sever nr. 16, str. Garoafei nr. 7, str. Tudor Vladimirescu nr. 20, str. Cuza Vodă nr. 1, Aleea Iasomiei nr. 2 și str. Panait Cerna nr. 10.
Costă izolarea mai mult decât a costat construcția blocului. Dacă se adună toate contribuțiile (ca și cum fondurile externe ar fi moca, bani de aruncat), iese mult sub valoarea reală a costurilor lucrării, cu un profit rezonabil. Bașca o calitate execrabilă a lucrării.
Pe de altă parte, proprietățile private n-ar trebui să constituie o preocupare a municipalității câtă vreme sunt școli, instituții – inclusiv primăria , neizolate, care înghit tot bani publici pentru încălzire.
Cultivăm pe mai departe spiritul comunist a lui ” să ne dea”, ”să ne facă”, de la fiecare după ”posibilități”, fiecăruia după ”nevoia mare”
Nu cred că reabilitarea termică a blocurilor este proiectul care face gaură in bugetul local sau național. Mai ales că este vorba de aspectul orașului și de confortul unui număr mare de locuitori ai orașului, care contribuie permanent la buget. O problemă mult mai mare o constituie proiectele fără utilitate, cum ar fi partia, pistele sau pasajul subteran. Iar problema și mai mare e reprezentată de veșnicele pomeni pentru categoriile care nu vor contribui în veci cu nimic. Cel mai actual exemplu: burse de merit pentru elevi cu media 5, burse pentru copiii ai căror părinți nu s-au căsătorit legal, ci trăiesc in concubinaj, burse sociale pentru cei care apar cu venituri mici la ANAF, deși au o situație financiară foarte bună. Ca să nu mai pomenim de ajutoarele interminabile pentru o anumită etnie care nu dorește sub nici o formă să muncească. Sau de pensia încasată de cei care nu au muncit deloc, cu vreo 200 de lei mai mica decât a celor care au muncit 30 de ani pentru salariul minim.
„Am identificat”… Nu cred că este prea greu de găsit/ văzut că multe blocuri au nevoie de reabilitare. Poate că un dialog „concret” cu administratiile asociațiilor de proprietari ar duce la „identificarea” rapidă a tuturor problemelor. Un exemplu: blocurile de pe strada Sucevei 4( și nu numai) unde ideea de administrare se rezumă la încasarea contribuției la asociație. Nu se face nimic, dar totul se degradează…evident, mai ales din cauza noastră, a locatarilor. Dar…S-au vândut multe apartamente, noii proprietari le-au închiriat…este un du-te vino, iar administratorul da din umeri. Ce carte de imobil? Lipsește cu desăvârșire. Nimeni nu știe cu cine este vecin, iar dacă întrebi…ți se umple frigiderul (că tot se apropie sărbătorile). Afaceri de/in apartament, petreceri, străini etc. Poate domnul primar, îl trimite în zona pe dl.Bistriteanu să vadă cum stau lucrurile, sau macar sa discute cu d-na L (GDPR-ul nu ne permite)…dar dansul știe.