Primăriile vor fi evaluate pe baza unei ”matrici a sustenabilității“, cu un algoritm de punctare care va arăta care pot funcționa în forma actuală și care trebuie reorganizate sau comasate. Documentul ar urma să fie finalizat în martie, iar primarii își vor încheia mandatele în 2028. Structura din Constituție, adică sate, comune, orașe, municipii și județe, rămâne neschimbată, iar desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității.
Propunerea a fost prezentată luni, la sediul PSD, de coordonatorul grupului de lucru al partidului.
Demersul este descris drept ”o cursă contra-cronometru“, din cauza a doi factori de presiune: anul electoral 2028, pentru că modificările trebuie adoptate cu un an înainte de scrutin, și startul competiției pentru fondurile europene din cadrul financiar multianual 2028-2034. Reforma ar fi trebuit începută mai devreme, mai ales că fondurile de coeziune vor scădea.
Cele șase criterii
Grupul de lucru folosește și instrumente de inteligență artificială pentru a corela date din surse publice. Criteriile sunt:
- populația și demografia: numărul locuitorilor și evoluția lui;
- sustenabilitatea economică: raportul dintre veniturile și cheltuielile proprii ale primăriilor și gradul de colectare a taxelor locale;
- capacitatea administrativă: competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase;
- conectivitatea: distanța față de infrastructura de transport, unitățile sanitare și serviciile de pompieri;
- accesibilitatea: accesul la școli, grădinițe, creșe, dispensare și servicii medicale;
- serviciile publice locale: apă, canalizare, gaze, iluminat public și transport în comun.
Comitete în fiecare județ
În fiecare județ va fi înființat un comitet de reorganizare, coordonat de prefect. Vor face parte din el reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole. Comitetele vor consulta autoritățile locale și vor trimite propunerile Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării.
Scopul declarat este să se întocmească primul document de reorganizare administrativ-teritorială a țării din 1968 încoace, suficient de solid pentru a rezista în cazul angajării răspunderii Guvernului în Parlament.
Ce se întâmplă cu satele și primăriile
Desființarea unei primării se compară cu comasarea școlilor: unitățile pierd personalitatea juridică și o parte din funcțiile de conducere, dar elevii merg în continuare la aceeași școală. La fel, localitatea rămâne, iar dispar funcții precum cele de primar sau contabil-șef de la nivelul unității comasate.
Costul politic și cifrele reformei
Reforma are un cost politic, pe care PSD spune că și-l asumă. Partidul susține că rezultatul ar fi primării cu o capacitate administrativă mai mare, servicii mai bune și acces la finanțări pe care actuala fragmentare nu le permite.
Potrivit datelor prezentate, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 cu cel mult 3.000. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar păstrează o administrație pe care social-democrații o numesc ”bugetofagă“.
Situația din Bistrița-Năsăud
Potrivit Direcției Regionale de Statistică, dintre cele 58 de comune din județ, două au sub 1.000 de locuitori, iar alte 11 între 1.000 și 1.999. Nouă comune sunt sub pragul de 1.500.
- Silivașu de Câmpie: 879
- Miceștii de Câmpie: 986
- Milaș: 1.139
- Ciceu-Mihăiești: 1.187
- Runcu Salvei: 1.291
- Sânmihaiu de Câmpie: 1.278
- Monor: 1.266
- Ciceu-Giurgești: 1.357
- Poiana Ilvei: 1.452
Sub 3.000 de locuitori au 17 comune:
- Braniștea: 2.882
- Șieu: 2.858
- Leșu: 2.841
- Rebra: 2.754
- Nușeni: 2.660
- Chiochiș: 2.638
- Salva: 2.623
- Parva: 2.538
- Mărișelu: 2.495
- Galații Bistriței: 2.460
- Șieuț: 2.439
- Ilva Mare: 2.398
- Matei: 2.368
- Negrilești: 2.308
- Șieu-Odorhei: 2.207
- Chiuza: 2.189
- Măgura Ilvei: 2.033
Ce populație au orașele
- Municipiul Bistrița: 94.422
- Sângeorz-Băi: 12.168
- Beclean: 12.127
- Năsăud: 11.243
În mai multe județe au fost anunțate inițiative de unire a unor comune, în contextul discuțiilor privind reforma administrației publice și necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare.
Unul dintre exemple este cel al comunelor Beltiug și Socond, din județul Satu Mare. Cele două administrații au anunțat intenția de a pregăti o fuziune, noua comună urmând să păstreze numele Beltiug. Proiectul ar putea aduce economii estimate la aproximativ 1,5 milioane de lei anual, prin reducerea unor cheltuieli administrative.
O altă inițiativă vine din județul Timiș, unde comunele Fibiș și Mașloc au anunțat că analizează posibilitatea unirii. Și în județul Hunedoara au fost semnalate discuții privind unirea comunelor Vețel și Peștișu Mic.
Un caz recent este cel din județul Suceava, unde comuna Pojorâta a făcut demersuri pentru analizarea unei posibile comasări cu Sadova și Fundu Moldovei.
Deocamdată, în Bistrița-Năsăud nu au ajuns în spațiul public inițiative de acest gen, deși județul are comune mici care nu se mai pot autosusține.
Adaugă comentariu