Populaţia după domiciliu în județul Bistrița-Năsăud la 1 ianuarie 2024 a ajuns la 323.500 de persoane, în scădere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2023. Populaţia rurală şi cea de sex feminin sunt majoritare (59,8%, respectiv 50,4%), informează Direcția Regională de Statistică.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani și peste depășind cu peste 2,1% populația tânără de 0-14 ani (52.900 față de 51.800 persoane).
La 1 ianuarie 2024, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 130.100 de persoane, în scădere față 1 ianuarie 2023 (-0,1%); cea din mediul rural a fost de 193.400 de persoane, în scădere față 1 ianuarie 2023 (-0,3%).
Populația feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 162.900 de persoane, în scădere cu 0,2% față de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 160.600 de persoane, în scădere cu 0,2% față de aceeași dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2023, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,5 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 97,9 la 1 ianuarie 2023 la 102,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024. Vârsta medie a populaţiei a fost de 41 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2023. La populația feminină, vârsta medie a fost de 42,2 ani, iar vârsta medie a populației masculine a fost de 39,8 ani.
La 1 ianuarie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,2%). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (7,8%) cât și în rândul persoanelor de sex masculin (8,6%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 5,0%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5,4%), 10-14 ani (5,5%) și 15-19 ani (5,7%).
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora; a nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României recunoscută internațional.
Această temă ar trebui să fie dezbătută în campania electorală, de către candidați.
Ce veți face, cum veți soluționa această tendință demografică de îmbătrânire a populației!
-Mai multe Centre de îngrijire a vârstnicilor?
– cat va fi tariful și cât va plăti primăria/CJ.
– transportul vârstnicilor la policlinică, spital?
– ajutor la domiciliu?
– vizita asistenților sanitari la domiciliu?
etc.
– sursele de finanțare care vor fi? Taxe mai mari, UE, bugetul central.
Politica de face prin dezbateri!
Aștept răspunsul candidaților la primărie și consiliu județean.
Nu mă interesează cum îi cheamă , sau de la ce partid sunt. Vreau să știu , ce vor face , pentru că populația este din ce în ce mai îmbătrânită și va avea nevoie de unele servicii specifice acestei vârste.
Oare câți bani sau cheltuit şi cu acest recensământ ca-să aflăm nimic ?!
Adi întreabă-l mai bine pe Bălan că el se împotriveşte parcării supraterane Eminescu unde familile pot veni cu maşinile la policlinică cu pacienți mai greu transportabili. Acum că sa construit şi pista de biciclete de pe strada Împăratu Traian practic nu mai este unde parca pentru Policlinică. Pe Bălan îl doare fix în cot de ceilalți bolnavi fiindcă el are ” casa ” foarte aproape de Policlinică.
Recensământ nerelevant şi aproape inutil. Date relevante ar fi fost dacă sar fi făcut în Bistrița pe cartiere de exemplu pe Cartierul Decebal, Cartierul Centru Vechi, Cartieru Compozitorilor, Cartierul Goldiş, Cartierul Mândrescu, Cartierul Brâncoveanu, Cartierul Subcetate, Cartierul Aurel Vlaicu, Cartierul Parcu Mare etc. Cu date următoare şi procentele de acoperire a nevoilor populație câți sunt adulți, copii şi bătrâni şi corespunzător câte locuri de parcare sunt, câte locuri de joacă pentru copii sunt, câte străzi asfaltate şi câte utilități sunt, câte şcoli şi grădinițe sunt, câte cabinete medicale sunt , câte locuri de agrement pentru adulți sunt etc. Aceste date ar fi fost relevante şi utile !
Teoretic aceste informatii exista, doar trebuie extrase si centralizate.
Compozitorilor este cartierul Bistriței cu procentul cel mai mare de copii.
Trebuie adăugate la datele pe cartiere şi câte facilități sportive sunt în cartiere : stadioane, săli de sport, bazine, terenuri de sport etc…..
Extragerea datelor relevante şi coparative se poate face pentru fiecare UTR ( cartier ). În Bistrița la prima vedere UTR27 ( Goldiş) are procentul ce mai mare de tineri şi copii.
Întrebare simplă pentru Direcția de Statistică: Care este cartierul din Bistrița cu procentul cel mai mare de copii ?
Noul cartier de case individuale Goldiş are procentul cel mai mare de copii din Bistrița deoarece acolo locuiesc numai famili tinere.
În cartierul Compozitorilor nu sunt şcoli sau creşe.
Nici în Cartierul Goldiş nu este nici-o şcoală, nici-o creşă , nici-o grădiniță şi nici-un loc de joacă.
Cartierul de blocuri Subcetate are un procent mare de copii poate are un procent mai mare de copii decât cartierele de case Goldiş sau Compozitorilor.
În cartierul Subcetate nu există nici-un Stadion sau teren de sport.
Păi ați avut un teren de sport însă la cererea unui babalâc care nu putea dormi din cauza copiilor care se jucau afară a fost desfințat şi ăla.
Subcetate
Stadionul de Rugby de pe strada Drumul Cetății va putea înlocui terenul de sport distrus în cartierul Subcetate.
Păi din Subcetate vă puteți trimite copii să meargă să facă sport în Cocoşu poate până dimineața ajung !
….. şi până seara următoare ajung înapoi acasă asta nu nici-o problemă deoare nu trebuie să meargă la şcoală fiindcă şcoala este opțională
Problema e rezolvata cu ajutorul nepalezilor, sri-lankezilor, birmanezilor si … maidanezilor!