(FOTO) Considerat o specie invazivă, adică una care poate reprezenta o ameninţare la adresa diversităţii biologice sau poate avea alte consecinţe neprevăzute, salcâmul este plantat pe zeci de hectare de teren în zona de câmpie a județului. Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Garda Forestieră Cluj, a împădurit cu 80% salcâm și 20% frasin nu mai puțin de 41 de ha de teren la Budești, investind în această lucrare peste 1 milion de lei de la buget.
Daniel Pop, șef serviciu la Garda Forestieră Cluj, a explicat, în ultima ședință a Colegiului prefectural, că lucrările au început în urmă cu doi ani și se vor încheia în 2021.
”În toamna anului 2017 pe raza comunei Budești s-au demarat lucrările de împădurire a unei suprafețe de 41,07 ha teren agricol degradat constituită într-un perimetru de ameliorare, lucrări finalizate în primavara acestui an. Autoritatea contractantă a acestui obiectiv de investiții este Ministerul Apelor și Pădurilor prin Garda Forestieră Cluj, iar beneficiar este comuna Budești. Valoarea investiției este de 1.091.557,32 lei, perioada de execuție este 2017-2021 iar formula de împădurire aleasă este: 80% salcâm, 20% frasin cu o desime de 5000 puieți/ha.Lucrările s-au finalizat în primăvara acestui an, ultima suprafață s-a plantat în această primăvară, iar pe suprafețe plantate în anii anteriori deja se execută lucrări de descopleșirea puieților. E vorba de un teren în mare parte degradat, inapt altor activități agricole. Primăria, împreună cu noi, a considerat că cea mai bună soluție este împădurirea acestui teren și redarea lui în circuitul silvic. Puieții s-au adaptat bine, s-au ales cele mai bune specii pentru astfel de terenuri. Frasinul a fost așezat în zone cu aport mai mare de apă în sol, iar salcâmul pe zonele colinare. După 2021, suprafața respectivă va trece în proprietatea comunei Budești. La nivelul comunei Budești s-au mai realizat astfel de perimetre. Până acum avem circa o sută de hectare, ele au fost incluse în fondul forestier, au reușita definitivă. La nivelul comunei s-au mai plantat păduri cu voluntari, în special cu cei de la Tășuleasa Social, toate fiind în administrarea Primăriei Budești”, a spus Daniel Pop.
În ceea ce privește alegerea salcâmului ca specie dominantă, Daniel Pop a spus: ”Din punctul meu de vedere și nu numai, salcâmul este o specie pe care trebuie să o promovăm. E adevărat că, în ultimii ani a fost ignorată de specialiști, fiind considerată invazivă, dar experiența și practica ne arată că e o specie foarte bine adaptată la condițiile de la noi, mai ales cele din ultimii ani cu secetă excesivă, e o specie foarte bine adaptată la soluri degradate, cu sol superficial, cu aport redus de substanțe nutritive. E una dintre cele mai rustice specii, cu o capacitate de adaptare largă la diverse condiții staționare și climatice. Eu încurajez din tot sufletul folosirea acestei specii atât din aspectul pe care l-am menționat, cât și sub aspect economic. Degeaba încercăm cu specii care se consideră mai valoroase- cum ar fi stejarul – și nu reușim să le adaptăm condițiilor staționare. Noi am încercat și cu alte specii la Budești, dar, după un an-doi, se uscau. Nu se adaptau condițiilor de acolo. Eu încurajez folosirea pe o scară largă a salcâmuului, nu e o specie rea cum susțin unii, ea are diverse utilizări și sub aspect apicol și al calității lemnului. E un lemn de calitate, o specie repede crescătoare, eu zic că e o specie perfectă”, a spus Daniel Pop.
În discuție a intervenit și Gheorghe Ivan, directorul Direcției Silvice Bistrița: ”Promovăm salcâmul în terenurile degradate. În podișul Transilvaniei, sunt vestite stațiunea ICAS Lechința a fost înființată tocmai pentru cercetarea arboretelor de gorun vestite în această parte a țării. Se promovează salcâmul în terenurile degradate”.
Dacă în Europa salcâmul a fost introdus începând cu secolul al XVII-lea, în România, primele culturi de salcâm s-au realizat pe la 1750. Însă, culturi importante (ca suprafaţă) s-au instalat începând cu 1850, mai ales în partea sudică a Olteniei, numită şi Sahara României.
În primul rând, salcâmul este o excelentă specie pentru ameliorarea terenurilor degradate, cu precădere nisipoase, pentru fixarea nisipurilor zburătoare. Se numără printre puţinele specii arborescente ori arbustive capabile de a vegeta în asemenea condiţii de teren.
De asemenea, tot în scop ameliorativ, salcâmul se poate utiliza şi la instalarea perdelelor forestiere de protecţie (a căilor de comunicaţie, a acumulărilor de apă, a aşezărilor omeneştietc). Prin urmare, această specie deţine un rol extrem de important în ameliorarea terenurilor degradate în România.
În al doilea rând, salcâmul este apreciat pentru lemnul său. Această specie prezintă un ritm de creştere accentuat, atingând înălţimi considerabile la vârste fradege. Lemnul său prezintă numeroase utilizări, cum ar fi: traverse pentru căile ferate, stâlpi de mină, confecţionarea de cozi pentru unelte, realizarea de butoaie, lemn de foc etc. De asemenea, salcâmul se situează în topul speciilor cu capacitate de a stoca mari cantităţi de carbon.
În al treilea rând, plantaţiile de salcâm, fie că vorbim despre plantaţii masive, fie despre perdele de protecţie, reprezintă casa multor specii de mamifere, păsări şi insecte.
Nu în ultimul rând, salcâmul prezintă interes şi în industria alimentară, în medicina tradiţională, în apicultură, ori este utilizat ca specie ornamentală, mai ales varietăţile sale cu flori roz.
Robinia pseudacacia L. (salcâmul) este o specie nord americană, introdusă în Europa, în sec. XVII, ca plantă ornamentală, în Grădina Botanică din Paris. Ulterior, specia a fost larg cultivată în Europa, ca plantă ornamentală, meliferă, forestieră etc. Peste tot unde a fost introdus, salcâmul s-a răspândit rapid şi având un ritm de creştere ridicat, a format, în multe locuri, populaţii dense care au umbrit terenul, împiedicând creşterea speciilor heliofile şi dislocuind vegetaţia nativă. În America de Nord, salcâmul reprezintă o ameninţare serioasă asupra vegetaţiei native din preeriile uscate şi nisipoase, din savanele cu stejari şi de la limita zonei forestiere. Acumularea azotului în sol datorită nodozităţilor radiculare ale salcâmului poate cauza probleme serioase în conservarea vegetaţiei native, prin stimularea speciilor nitrofile; de asemenea, prin transpiraţia foarte intensă, salcâmul secătuieşte solul de apă, diminuând disponibilul de apă pentru alte plante.
Sursa foto: Garda Forestieră Cluj
Asta se potriveste manusa cu repopularea cu caras si crap a trei rauri din BN. Urlau marii specialisti care nu pescuiesc, si dupa ei vreo 2-3 pescari si carcotasi din alte structuri ca s-a produs o invazie de pesti adusi de pe JUPITER. Numai ca ce nu stiu baietii care se dau atotcunoscatori este faptul ca din totdeauna Sieul avea caras si foarte putini crapi salbatici. De la ultima mare populare cu siguranta apele recastiga carasul aproape pierdut dar si oleaca de crap . Cei care ne-au acuzat au dat cu bota-n balta si ma rog la CELUI de SUS sa mai fi ramas niste pesti la cum au aratat apele. Tot asa este si cu plantatul de salcam, care aduce si alte enorme beneficii privind stuparitul. Daca faci de ce faci ,daca nu faci e si mai rau. Una peste alta m-am cam prins. Cei care bat DOBA sunt in fond cei mai puturosi care nu prea-i vezi la treburi de felul asta ci prefera sa ne spuna de pe GOAGAL ce au gasit ei acolo. . Domnilor carcotasi. Astept sa ne gasiti si pesti si copaci din specii neinvazive. Fiti siguri ca 2.7 tone de caras si crap nu vor invada deloc apele Romaniei. Sunt pesti care vor multumi putin si doar cativa ani pescarii nemultumiti. La halul in care se scoate tot ce misca din apa se vor termina si acestia exact ca si scobarul, mreana , morunasul. Tot aceasi poveste este si la Salcam.Cu 40 de ha nu invadam Romania. Va veni vremea cand vor disparea si estia din cauze bine cunoscute. Desigur daca vor fi paziti cu armata poate-i prindem si la 100 de ani. In rest numai bine celor care se odihnesc si nu fac altceva decat sa inventeze povesti. Va scrie asta un cetatean care planteaza an de an de nebun tot felul de specii mai putin invazive.
salcamul e singurul copac al carui lemn arde….VERDE!!
….si capul tau arde la fel…e din lemn!!!
prostanac…
credeai ca am scris VERDE ca atentat la numele tau?
iar ai dat cu muci’n strachina!
dar cateodata prostia te….scuza!
Mai bine prostanac decat impostor si lenes.
Intr-adevar salcamul, din cate stiu si am experimentat pe un teren degradat, se gaseste aproape peste tot si poti recolta puieti, pentru ca din radacini, ca si la tei, mesteacan sau visin, ies numerosi pui. Salcamul creste foarte repede, de prin anul patru produce flori si de prin anul zece atinge grosimi valorificabile in diverse scopuri: stalpi, cozi pentru unelte, mai tarziu chiar si gaterabil, dar in toate situatiile foarte bun pentru foc, substituind specii pretentioase si mai valoroase. Printr-o buna gospodarire a unei comunitati, localnicii si-ar putea asigura combustibilul solid din salcam si din salcie energetica, aceasta din urma avand un ritm de crestere aproape asemanator, cu deosebirea ca este mult mai costisitoare plantatia. Am sugerat de multe ori ca beneficiarii de ajutoare sociale sa aiba macar aceasta atributiune, sa recolteze puieti de salcam din zone cu densitate mare si sa-i planteze in zone degradate. Astfel nu am mai vedea dealuri golase si decojite de strat fertil, sau zone cu aspect desertic. Cat despre invazivitate, sa fim seriosi, la tehnica de acum se limiteaza imediat si chiar se extirpa orice zona/specie. Eu am experimentat pe prolificul „bozi” (termen popular), l-am secerat de cateva ori in perioada vegetatiei sau i-am sapat radacina, si gata. Acum am pe acel amplasament, culmea, salcam dar si nuc. Spor la plantat (indiferent ce) si nu stati degeaba, indiferent de grad si functie. Miscarea mai ales cu folos, te fereste de toate bolile. Stima!
Dar e o zona mare unde este doar iarba. E de dorit o specie mai invaziva. La ritmul in care se rad practic mereu padurile noastre ne mai permitem sa strangem de nas in loc sa punem mana sa plantam sa fim si noi utili???
Felicitari pentru idee. Zilele trecute am vazut vreo 3 remorci cu stupi la o padure de salcami. Poate o sa se prinda si o sa avem o padure de salcam mare si deasa unde sa vina producatori independenti.
Nu se rad padurile de salcam, pentru ca nimanui nu ii pasa de salcam. E o specie invaziva care nu produce mult insa distruge ecosisteme daca e lasata in voie.
La cetatea neamtului e plin la baza dealului de salcami iar ceilalti copaci abia daca se vad.
Mai bine plantati aceleasi specii pe care le-ati taiat, gunoaielor.