Colectarea selectivă a deșeurilor este în continuare o problemă gravă pe care autoritățile județene, deși au accesat mulți bani europeni în acest scop, nu au reușit să o rezolve nici la 7 ani de la darea în folosință a depozitului ecologic de la Tărpiu. Cifrele arată că anul trecut nici 3% din cantitatea de gunoi adunată din județ nu a fost selectată.
Cantitatea de deșeuri menajere colectată în perioada ianuarie – decembrie 2019 a fost de 69457,37 tone, din care a fost depozitată în depozitul de la Tărpiu o cantitate de 68261,52 tone, arată un raport al Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
Conform sursei citate, pe parcursul anului 2019, cantitățile de deșeuri colectate selectiv de SC Supercom SA și predate la SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor în vederea reciclării au fost următoarele:
- 258,53 tone PET din care s-au valorificat 53,5 tone
- 519,57 tone plastic – 94,71 tone valorificate
- 1118,93 tone hârtie și carton – 314,64 tone valorificate
- 40,79 tone sticlă – valorificate 40 de tone
- 28,09 tone metal – valorificate 26 tone
Dacă adunăm aceste cantități, vedem că este vorba de circa 2000 de tone de gunoi colectat selectiv, ceea ce echivalează cu mai puțin de 3% din total. Din această cantitate, a fost valorificată UN SFERT, respectiv 528 de tone. Așadar, chiar dacă noi am fi colectat selectiv cu mai multă râvnă, administratorul centrului de la Tărpiu tot nu ar fi avut cui să le vândă. Singurele care s-au ”trecut” au fost, se pare, sticla și metalul.
În cursul anului trecut, autoritățile de mediu au identificat și 104 amplasamente de depozitări ilegale de deșeuri, cu suprafața totală de 2156 mp și volumul total 1418 mc.
Tipurile de deșeuri identificate au fost:
- 80% deșeuri din construcții și demolări,
- 15% plastic
- 5% deșeuri menajere.
”În scopul îmbunătăţirii activităţii de colectare a deşeurilor reciclabile prin Sistemul de management integrat al deșeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, precum şi a respectării prevederilor OUG nr.74/2018, au fost achiziţionate un număr de 60.000 pubele galbene de 240 de litri echipate cu CIP-uri pentru colectarea din poartă în poartă a fracției de deșeuri reciclabile plastic-metal din zona de case din mediul rural și urban. Categoriile de deşeuri care sunt colectate selectiv sunt deşeurile de plastic, hârtie/carton, sticlă şi metal”, mai arată raportul APM.
Reamintim că Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu este administrat de SC Vitalia Servicii pentru Mediu -Tratarea Deșeurilor. Acest centru care și-a început activitatea în cursul lunii martie 2013 și funcţionează în baza AIM 1/23.11.2012 eliberată de APM Bistriţa -Năsăud.
De curând, directorul ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, Pavel Plăian și-a încetat activitatea, iar Consiliul Județean a scos din nou la concurs postul. Prima încercare de găsire a unui candidat a eșuat. S-a reluat procedura.
Cu toții avem partea noastră de vină ,mai mare sau mai mică,fiindcă nu facem sortatrea deșeurilor,doar că și cît o facem,unii plătiți cu bani mulți pt a îndrepta greșelile noastre,își bat pur și simplu joc și de strădania celor corecți,care predau deșeurile selectiv.Nu mai intru în amănunte,dar odată cu aducerea Supercomului de Crețu în BN,prețurile plătite de cetățeni au crescut de zeci de ori ,iar serviciile oferite au scăzut,cel puțin în colectarea selectivă. Banii ,corupția și mafia conduc această activitate,în detrimentul nostru al tuturor,dar mai ales a mediului.Ăsta-i virus mai periculos decît Covidul.
PĂREREA MEA!
S ar colecta selectiv mai mult. Dar prin amplasarea noilor containere a fost blocat aproape accesul la containerele ingropate. Uneori e o adevarata aventura sa ajungi la ele. Cel puțin în zona unde locuiesc eu.
Degeaba selectam gunoiul daca nimeni nu vrea deseurile respective. Si problema pare sa fie la peturi si plastic. Daca la metal, hartie, carton, anvelope uzate stim cum pot fi reciclate si in ce produse se transforma, la plastic si peturi nu e clar nimic. Si asta nu cred ca se poate rezolva local. Solutia trebuie sa vina de la nivel national (sau european). Acolo trebuie vazut ce se poate face din deseurile de plastic si cine are nevoie de ele. Si pe urma aplicata solutia unitar la nivel national.
Câteva comentarii , întrebări și sugestii:
1. Dacă deșeurile de hârtie-carton au căutare de ce nu golesc la timp semiîngropatele pentru această fracție? Tot timpul sunt pline ochi.
2. La case ne-au dat ditai pubeloiul pentru plastic-metal, pe care nu-l putem umple lunar. De ce nu ne-au dat pubelă și pentru colectarea cartonului, dacă are căutare și-l pot valorifica integral? E evidentă lipsa de profesionalism a celor de la ADI Deșeuri dar și a șefilor de la Consiliul județean, respectiv vicepreședintele Ioan Țintean și a președintelui Radu Moldovan care s-a „lepădat” de această activitate, dar care trebuia să se implice din moment ce adjuncții săi sunt incompetenți și depășiți de misiune.
3. Recomandarea mea este ca după Plăian să plece învârtindu-se și Țintean și Moldovan. Radu Moldovan are realizări în ceea ce privește drumurile județene sau Spitalul Județean, dar are de 100 de ori mai multe nereușite cu ADI Deșeuri și ADI Apă-canal.
Cand politrucii se amesteca pe tema gunoaielor sa stiti ca pute si mai tare totul in jurul containerelor.