Scandalul MHC de la Lunca Ilvei, varianta investitorului. Spre cine arată cu degetul

În plin scandal legat de construcţia microhidrocentralei de pe râul Ilva, ies la iveală adevăratele probleme cu care se confruntă statul român. Investitorii obţin toate hârtiile de care au nevoie de la oameni aflaţi în birouri şi care nu se deplasează la faţa locului să vadă cât de afectată e natura. Abia după ce organizaţiile de mediu trag un semnal de alarmă, angajaţii statului încearcă să dreagă busuiocul şi, vezi Doamne, să stopeze investiţiile cu care chiar ei au fost de acord.

Timp Online l-a contactat pe Darius Alexandru Simionca, managerul SC Hydroelectric Engineering SRL, pe care l-a întrebat ce decizie a luat legat de construcţia microhidrocentralei la Lunca Ilvei după tot scandalul care s-a stârnit în ultima perioadă.

„Avem autorizaţie, avem certificat de urbanism şi suntem în regulă. S-au scris tot felul de neadevăruri, în special de Partidul Verde, au scris că am distrus un drum asflatat, că am tăiat un hectar de pădure. Total neadevărat. Nu ştiu dacă vom continua sau ce vom face, vom lua o decizie. Nu suntem atât de răi sau de nebuni şi de puşi pe mediu. Să vă arate cei de la Garda Forestieră un act. Şi eu pot spune că dumneavoastră sunteţi rea şi aveţi treabă cu toată lumea, dar poate că nu e aşa şi scoateţi nişte adevăruri la iveală. Cei de la Garda Forestieră au fost în şantier acolo şi au găsit multe cioate, dar care sunt marcate şi despre care ei nu spun că s-au defrişat în urma execuţiei drumului forestier de acolo. Eu nu mă fac deloc vinovat”, a spus Daris Alexandru Simionca.

Întrebat dacă totul este în regulă legat de acest proiect, administratorul SC Hydroelectric Engineering SRL a răspuns: „Nu consider, am acte care spun asta. Garda de Mediu a fost pregătită să mă amendeze cu un miliard. Le-am arătat autorizaţia de construcţie, certificatul de urbanism şi toatea vizele care stau în spatele lor şi sunt în regulă. Mai mult ce pot să fac? Da, îmi pare rău că am construit o imagine în 20 şi ceva de ani cu firma Îndemânarea ca să o stric acum într-o jumătate de an cu nebunia asta cu microhidrocentralele. E un proiect pe care l-am cumpărat de la cineva din Cluj cu toate avizele şi i-am dat drumul. Singura problemă care a fost acolo a fost cu avizul de la Garda Forestieră, cu scoatere din fondul forestier. În certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie nu mi se cerea treaba asta. Neavând de unde să ştiu că trebuie, am început săpătura la conductă. După aproximativ 2-3 săptămâni au venit cei de la Garda Forestieră şi au făcut o sesizare. Văzând care e situaţia, am stopat, am plătit 180.000 de lei la Garda Forestieră Cluj o garanţie şi o scoaterea din domeniul forestier. Am făcut documentaţia împreună cu Ocolul Silvic Valea Ilvei şi am trimis-o la Cluj. Cei de acolo au stabilit că certificatul de la Mediu nu e valabil pe toată lucrarea şi că trebuie să scot unul doar pe conductă. Asta e toată povestea. Momentan suntem blocaţi la Agenţia de Protecţie a Mediului. De la Primăria Lunca Ilvei avem toate aprobările”, a mai spus el.

În ce priveşte existenţa unui dosar de cercetare penală, Darius Alexandru Simionca a spus că acesta e făcut pe numele tatălui său, Alexandru Simionca, patronul Îndemânarea Prod Com. „Aştept să fiu informat ca să pot face contestaţie. Tatăl meu e acuzat de defrişare şi pentru asta se dă amendă contravenţională, nu se face dosar penal. Am fost chemaţi la Poliţie să dăm declaraţie, dar nu am mai dat nicio declaraţie când au văzut că avem certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie, ambele în regulă”.

Simionca a mai spus că, urmarea celor întâmplate, a ajuns să regrete că face afaceri în ţara noastră.

„Regret că fac afaceri în România. Dacă mi s-au dat nişte acte, de ce trebuie să fiu ponegrit şi de ce se încearcă stoparea unei investiţii de 2 milioane de euro? Ştiu că lumea e sensibilă fiindcă s-a distrus mult natura. Sunt de acord cu asta. Consider şi eu că microhidrocentralele sub un Megawat nu sunt chiar aşa de benefice. Nu înseamnă că nu sunt deloc, dar dacă statul nu face nimic cu hidrocentralele mari ca să ne dea energia de ce îi stopăm pe cei mici? Anul trecut s-au făcut 10 pe Bistriţa fără gram de problemă, cu aceleaşi acte pe care le am şi eu. Nu pot să concep că eu merg la toate instituţiile, mi se dau acte, după care vin cei din spate şi îmi spun cât sunt de răuvoitor. Nu sunt răuvoitor, am nişte acte. Dacă pe mine Mediul mă oprea sau Garda, vă dau cuvântul meu că mă opream. Suntem de 23 de ani pe piaţă şi nu am avut niciodată probleme de genul acesta. De când cu MHC Prundu Bârgăului şi Lunca Ilvei sunt ponegrit peste tot. Consider că nu mi se ascultă şi partea mea de adevăr. La Prundu Bârgăului am stopat că nu am autorizaţie de la Apele Române. Nu sunt genul care să lucrez dacă nu am acte. La Lunca le-am avut toate, de-asta m-am apucat. Şi acolo suntem în stand-by acum”, a spus el.

Îndemânarea, campioană în afacerile cu statul 

Totuşi, firma Îndemânarea Prodcom SRL, condusă de Alexandru Simionca şi aflată în spatele SC Hydroelectric Engineering SRL, nu are motive să regrete că face afaceri în România fiind unul din campionii afacerilor cu statul. Din 2007 şi până în 2015, firma a semnat 20 de contracte cu instituţiile statului – de la Consiliul Judeţean, la primării şi firme de stat –  în valoare totală de peste 13,2 milioane de euro. Numai anul trecut i-au intrat în conturi peste 2 milioane de euro de la buget.

Potrivit site-ului baniitai.info, cele mai multe contracte le-a avut în 2014, patru la număr, în valoare de 6,5 milioane de euro. Cel mai mare contract, de 4,4 milioane de euro, l-a avut cu Aquabis, comuna Livezile a plătit peste 2,2 milioane de euro pentru alte trei contracte, iar Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud 1,4 milioane de euro. Comuna Budacu de Jos a achitat şi ea 1,2 milioane de euro firmei Îndemânarea, iar comuna Monor 1,1 milioane de euro.

Firma a mai avut contracte la Prundu Bârgăului, Ciceu Giurgeşti, Dumitriţa, Bistriţa Bârgăului, Budeşti dar şi în municipiul Bistriţa. A mai lucrat cu Ministerul Apărării Naţionale, cu Universitatea Tehnică din Cluj şi cu E.On Gaz Distribuţie. Firma a făcut de toate, de la construcţii de drumuri, aducţiuni de apă, construcţii de clădiri, inclusiv sportive, regularizări de cursuri de apă, peisagistica spaţiilor verzi, construcţii de şcoli şi de instituţii de ocrotire socială.

Firma condusă de Alexandru Simioca a fost înfiinţată în 1993. A avut anul trecut o cifră de afaceri de 44 de milioane de lei şi un profit de peste 1,1 milioane de lei. Familia Simionca mai deţine firmele Îndemânarea Hydro SRL şi SC Hydroelectric Engineering SRL.

Ce planuri are Primăria Lunca Ilvei până în 2020

În strategia de dezvoltare a comunei Lunca Ilvei în perioada 2014-2020 scrie că apele din Lunca Ilvei contribuie la creșterea debitului Someșului Mare și a celorlalte ape curgătoare din județ, dar şi la dezvoltarea vieții economice și sociale.

„Ținând seama de nevoia asigurării unei cantități mari de energie electrică, se urmărește construirea a 48 de hidrocentrale începând din zona Săpânței, Sighet, Vad, Oncești, Aluniș, Bârsa (jud. Maramureș), Valea Măriilor, Anieș, Parva, Făget, Salva, Nimigea, Săsarm, Braniștea (jud. Bistrița-Năsăud) și apoi în continuare pe Someș până la Satu Mare. Pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud ar urma să se construiască 13 hidrocentrale la care se mai adaugă două prevăzute pe cursul apei Ilva: centrala de la Ilva Mare și cea de la Poiana Ilvei prima cu o putere egală cu 6 MV, iar cea de-a doua cu o putere egală cu 9 MV”, se arată în document.

Însă tot aici scrie că, la nivelul comunei Lunca Ilvei, energia electrică acoperă în proporție de 100% gospodăriile. „Rețeaua electrică are o lungime de 35 km și 1.145 de locuințe sunt racordate la ea. Planurile pe viitor sunt folosirea biomasei, adică a deșeurilor rezultate în urma prelucrării și exploatării lemnului care reprezintă aproape jumătate din lemnul prelucrat. În acest sens a fost construită o centrală care produce energie termică în regim de cogenerare, cu o putere de 5 MW și care, pe viitor, va putea asigura și necesarul de energie electrică pentru întreaga comună”, se mai arată în document.