Scepticii și negaționiștii, contraziși de cifre. Numărul deceselor în județ a crescut cu 30% de la o lună la alta

Persoanele care nu cred în existența SARS-CoV-2 și în pandemia creată de noul coronavirus sunt contrazise de cifrele date publicității de Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud pentru luna iulie 2020 când România s-a aflat în stare de alertă din cauza pandemiei de coronavirus. Cea mai îngrijorătoare este statistica referitoare la indicatorii socio-demografici.

Astfel, în luna iulie 2020, la nivelul judeţului s-au înregistrat: 316 decese – cu 38 mai multe faţă de luna anterioară şi cu 53 mai multe față de luna iulie a anului precedent;

Sporul natural a fost negativ fiindcă s-au născut 311 copii, ce-i drept cu 68 mai mulți faţă de luna precedentă și cu 8 mai mulți față de luna corespunzătoare a anului anterior, dar numărul deceselor a fost mai mare.

Într-o lună în care altă dată nu găseai nicio sală de evenimente liberă, s-au oficiat 138 căsătorii – cu 83 mai multe decât în luna precedentă şi cu 177 mai puține față de luna corespunzătoare a anului trecut.

Conform Direcției Regionale de Statistică, au divorțat cu 23 mai multe cupluri decât luna corespunzătoare din anul trecut și cu 49 mai multe față de luna anterioară.

Într-un interviu acordat RFI, doctorul Tudor Toma care lucrează ca specialist pneumolog într-un spital universitar din Londra și care a văzut nenumărați bolnavi de Covid-19 dintre care mulți au murit a spus: ”Problema cu scepticii este una interesantă, în general avem sceptici nu doar legat de pandemie, sunt sceptici care nu cred în schimbările climatice, sunt sceptici care nu cred în medicația clasică a medicinei și așa mai departe. Este interesant de ce lumea ajunge să nu creadă într-un adevăr științific, preferă să creadă într-o poveste și sunt mai multe explicații. În primul rând, sunt persoane care nu au informațiile corecte, deci care au fragmente de informații, de la prieteni, de pe Facebook, de la surse de știri pe care le agreează ei și atunci își formează o imagine, o poveste care le explică ce vor să audă, dar care nu este realitatea. În al doilea rând, este importantă apartenența scepticilor la un grup de sceptici, pentru că în momentul când ai o părere diferită de grupul de care aparții ești exclus din grupul respectiv, așa că e foarte greu să schimbi părerea unui sceptic când ești într-un grup de sceptici.

Referindu-mă la pandemie, aceasta este totuși o problemă complexă, este legată de o infecție virală, un virus pe care noi nu-l vedem, atunci ne creăm o reprezentare a virusului respectiv și de aici pornim să ne creăm anumite explicații și anumite scenarii apar în mintea noastră.

Deci într-un fel e o situație naturală să ai sceptici în contextul unei pandemii cu un virus care este complex, pe care nu-l vedem, care este mic, care creează atâtea probleme.

Este important cum am putea să modificăm gândirea scepticilor: nu cred că venind cu argumente agresive împotriva lor am putea să modificăm ceva, ci din contra, așa s-ar crea o diferențiere și mai mare între cei care cred și cei care nu cred.

Cel mai important după părerea mea ar fi să discutăm în continuare despre adevărul științific, se pare că o acumulare a experienței fiecăruia dintre noi legată de pandemie, cunoscând pacienți care sunt afectați, având rude sau având cunoștințe apropiate, încet, încet, ne dăm seama că este totuși o pandemie și virusul există cu adevărat.

Aș mai spune un lucru legat de medicii care susțin că nu există virusul: ce articole citesc medicii respectivi, ce înțeleg din articolele pe care le citesc, cum văd ei diferența dintre medicina bazată pe dovezi, care se practică în toată lumea civilizată și medicina de carton sau bazată pe tot felul de povești, care apar acolo unde medicina științifică, bazată pe dovezi nu este înțeleasă cu adevărat”. Interviul integral îl puteți citi AICI.