Şcoala Gimnazială nr. 7 Viişoara a reuşit să îi întoarcă înapoi în bănci pe 80% dintre elevii care erau gata să abandoneze cursurile înainte să împlinească 14 ani. „A fost o muncă imensă”, recunoaşte directoarea Clariţa Rus, dar care, din fericire, s-a încheiat cu satisfacţii maxime pentru ea ca om şi dascăl.
După ce a constatat, la începutul semestrului al doilea, că are nu mai puţin 22 de copii cu situaţia neîncheiată, atât din Viişoara, cât şi din Sărata, directoarea Clariţa Rus s-a gândit că trebuie să-i recupereze cumva, considerând că e de datoria ei să-i ducă pe toţi până în clasa a VIII-a.
Mai întâi a dat telefoane părinţilor, dar, cum niciunul nu părea impresionat de insistenţele directoarei, a trecut la planul B: „Nu am avut niciun rezultat cu telefoanele. Pe unii dintre copii nici nu i-am găsit prin această metodă fiindcă şi-au schimbat adresele. Atunci, eu personal, ca director, m-am gândit că e de datoria mea să salvez câteva suflete de copii. Mulţi nu aveau o situaţie gravă la şcoală, dar nu mai voiau să vină. Am colaborat foarte bine cu Poliţia Municipiului Bistriţa. Poate sună cumva aşa, grav, dar am colaborat foarte bine cu domnii poliţişti. Am făcut un tabel, l-am dus la Poliţie, am anunţat Direcţia de Servicii Sociale a Primăriei Bistriţa, pe domnul Radu Dreptate. În colaborare cu domnul Emil Neia Lăcătuş de la Partida Romilor, s-a mers la fiecare persoană din Sărata şi Viişoara şi li s-a explicat părinţilor de ce e important să-şi dea copiii la şcoală. Noi am profitat şi de faptul că în lege scrie că răspunzători de prezenţa copiilor la şcoală sunt părinţii, iar dacă nu vin pot fi amendaţi. Nu ştiu dacă s-au speriat de amendă. Eu însă am făcut o şedinţă cu aceste autorităţi şi cu părinţii la Sărata şi aici, la Viişoara, şi i-am convins pe aceşti părinţi să-şi dea copiii la şcoală, iar 80% dintre copiii cu risc de abandon sunt acum la şcoală. Dintre cei 22 de copii cu risc de abandon, 18 sunt recuperaţi”.
Experienţa a fost una foarte bună pentru că, bătându-le familiilor la uşă, din poartă în poartă, şcoala a aflat care este situaţia fiecărui copil.
„Unii au spus că, dacă nu au venit trei săptămâni, de ce să mai vină? Le-am spus că nu e nicio problemă, îşi pot încheia situaţia în primele 4 săptămâni din noul semestru. Acum unii sunt atât de încântaţi încât vreau să vă spun că regretă că nu au venit. Şi părinţii vin şi îi aduc la şcoală, ţinem legătura cu ei şi eu zic că i-am salvat”, a adăugat ea.
Printre elevii recuperaţi se numără o fată de etnie romă minoră care a rămas însărcinată.
„Fetiţa, că eu tot aşa îi spun fiindcă e în clasa a VII-a, mi-a spus că va veni la şcoală şi după ce naşte. Îşi va lăsa copilul în grija mamei şi ea îşi va continua studiile pentru că vrea să-şi facă măcar opt clase. Noi le-am explicat, aşa mai popular, că şcoala e singura lor şansă să iasă din situaţia în care sunt şi să-şi facă un rost în viaţă. I-am convins şi acum am conştiinţa împăcată pentru că aceşti copii mi-au venit la şcoală„, a adăugat Clariţa Rus.
Cei 20% care au rămas în afara şcolii au depăşit cu trei ani vârsta celorlalţi elevi. „Au 17 ani în clasa a VII-a, a VIII-a. Nu mai vor să vină pentru sunt prea mari şi le este ruşine. Noi sperăm să-i salvăm şi pe aceştia fiindcă avem o şcoală cu frecvenţă redusă. Pot frecventa aceste cursuri cei care au depăşit 18 ani şi nu şi-au făcut şcoala. Noi avem această formă de învăţământ pe care ne-a atribuit-o Inspectoratul. Tot sperăm că îi vom recupera pe toţi. Şi pe ei îi vom coopta şi nu vor fi neşcolarizaţi. Bineînţeles dacă vor dori şi ei fiindcă, după 18 ani, noi nu mai putem interveni cu Poliţia”, a spus directoarea.
Surprinzător este faptul că elevii care sunt tentaţi să abandoneze nu sunt cei care locuiesc în blocurile sociale. Aceştia vin la şcoală şi pentru că se derulează un program After School, finanţat de Primăria Bistriţa, iar ei primesc şi mâncare. În plus, părinţii nici nu au grija temelor pe care copiii le fac împreună cu profesorii de la şcoală.
Un alt aspect important pe care directoarea Clariţa Rus l-a intuit foarte bine şi l-a transmis şi colegilor este felul în care cadrele didactice se poartă cu elevii recuperaţi. Nimeni nu are voie să îi certe după ce au revenit în bănci, toţi se interesează dacă le place la şcoală şi îi tratează cu prietenie ca să-i facă să revină şi a doua zi. „Îi luăm în braţe, după gât, îi întrebăpm cum se simt, dacă le place”, spune Clariţa Rus.
Gimnazială Viişoara nu este singura care a recuperat copii cu risc de părăsire timpurie a şcolii.
Dacă la sfârşitul semestrului întâi erau peste 1000 de copii cu situaţia neîncheiată, acum numărul lor s-a redus la jumătate, adirmă inspectorul Monica Buboly, purtător de cuvânt al ISJ Bistriţa-Năsăud.
Au mai rămas cu risc de părăsire timpurile a şcolii 47 de copii din învăţământul special, dintre care 21 la Şcoala Specială „Sfânta Maria” clasele IX-X. La ţară, 233 de elevi riscă abandonul şcolar. Dintre aceştia, 34 sunt din Vermeş, 23 din Ciceu Mihăieşti, 19 din Teaca şi 17 din Uriu.
La oraşe sunt 145 de elevi care nu vor să mai vină la cursuri dintre care 20 la Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”, 19 la Liceul Agricol Bistriţa, 14 la „Henri Coandă” Beclean, 14 la „Mihai Eminescu” Năsăud şi 11 la Viişoara (aici fiind incluşi şi cei care frecventează programul cu frecvenţă redusă), în total 425 de elevi.
Sunt consideraţi elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii cei care nu au absolvit zece clase. În prezent, 17% din populaţia şcolară a României se află în această situaţie, ţara noastră angajându-se spă reducă până la 11,3% procentul lor până în 2020.
Felicitari D-nei Director și cadrelor didactice! Bravo părinți și copii! Si-a dovedit prin fapte calitatea de adevărat manager, continuă, vei fi recunoscută prin acțiunile întreprinse. Succes!
Felicitari doamnei director!
Atitudinea fata de elevi ar trebui sa se schimbe in tot sistemul de invatamant romanesc. Cred ca daca tot sistemul ar fi prietenos cu elevul, ar fi rezultate mult mai bune la nivel national.
Un exemplu de „neprietenie” este simularea examenelor de clasa a VIII-a, la care se aleg subiecte mai grele decat la examene, sa fie rezultate mici, cica pentru stimularea elevilor sa invete mai mult…
Ma intreb… un copil care ia o nota mica si isi pierde respectul de sine sau il apuca disperarea deoarece el a invatat cat a putut el de mult, dar a luat doar nota 7 si acum el nu stie cum poate invata mai mult… cu ce e stimulat?
Atitudinea de sperietoare a invatamantului ce roade poate sa dea? Ce oameni formeaza? Cum e posibil ca doar 33% dintre copii sa ia peste nota 5 la matematica si sa nu se ia masuri?
Nu pot fi prosti sau lenesi 66% dintre reprezentantii unei generatii.
E clar ca nu e in regula, subiectul, programa, modul de predare/invatare. Daca nu s-a ajuns la sufletul si mintea a 66% dintre copiii unei generatii inseamna ca tot ce se intreprinde in invatamant e impotriva copilului si nu pentru el.
Mi-au dat lacrimile. Felicitari din suflet tuturor!