Școala s-a modernizat în ultimii ani, dar mai mult în ceea ce privește fițele. Diverse învățătoare au ele așa câte o răbufnire de orgoliu și doresc să nu mai predea după manuale, ci după propria metodă. Firește că acest lucru îi costă scump pe părinți fiindcă dotările tehnice în clasă, cum ar fi xerox, coli, toner, pentru ca învățătoarea să-și multiplice elucubrațiile nu sunt deloc ieftine, iar inovatoarea nu le plătește din banii ei.
De ce nu mai e bun Abecedarul? Eu, una, nu înțeleg. Și nu cred că sunt singura. Acei părinți care nu sunt de acord cu ifosele „doamnei” și comit imprudența să-și exprime părerile, află în scurt timp că „doamna” nu-l mai scoate pe copil la tablă, îi pune tot pe alții să citească și micile misiuni gen „du-te până în sala profesorală” sunt încredințate mereu acelorași copii care, culmea, au părinții extrem de lingușitori, părinți ce nu ar ieși nici morți din cuvântul „doamnei”.
Poate tot din cauza lor care îi dau câte unei individe de acest gen senzația că ea e stăpâna Universului, la sfârșit de an școlar se organizează diverse tâmpenii cum ar fi carnavalul la clasa întâi să-și poată etala bănoșii costume scumpe, iar copiii sărmani să se poată simți prost. Să-mi spună și mie cineva de câte ori poate folosi un copil de 7 ani un costum de carnaval? Cred că o singură dată. Bani aruncați pe geam de familii amărâte care nu vor să-și marginalizeze copilul.
Nu-s nesimțite învățătoarele astea? Nu ar putea ca, de final de clasa întâi (cine își mai amintește peste ani de un astfel de moment? Nimeni, vă spun eu care îmi aduc aminte cu greu și de festivitatea de absolvire a facultății) să-i ducă în parc sau la o înghețată imediat după ce și-ar spune poeziile în fața clasei? Ba da, dar „doamna” nu și-ar mai putea trece la dosar activitățile extraordinare care să-i aducă salarii de merit și gradații.
Astfel de comportamente sunt considerate normale doar de oameni anormali. În fond, învățătoarea e plătită cu bani de la stat să predea ceea ce scrie în programă și din manualele editate de stat. Dacă are idei crețe nu are decât să-și deschisă o școală privată și să vadă dacă vine cineva să i le asculte.
Din când în când, când e plictisită rău, „doamna” ar trebui să se mai uite și la capătul catalogului și să vadă cu ce se ocupă părinții copiilor din clasa ei. Dacă 80% sunt șomeri, iar mamele casnice, și „doamna” ar trebui să-și adapteze ideile crețe la această realitate. Chiar dacă e legal ceea ce face punându-i la plată zi de zi sub pretextul că așa crede ea că se face învățământ de calitate, e imoral și condamnabil. Și mai e și demn de dispreț. În fond, „doamna” stă la școală doar patru ore pe zi în care scoate la tablă aceiași trei elevi, copiii celor care sunt de acord cu xeroxul cumpărat în clasă, cu banii dați pentru premii, pentru flori, pentru parfumul care să o încânte pe „doamna”. Dacă citim poveștile lui Creangă și ne aducem aminte de anii noștri de școală, ne dăm seama că o învățătoare nu are decât misiunea simplă să te învețe să citești și să socotești. Restul e balast care se uită. Nu văd, așadar, de ce toată această tevatură pentru o misiune atât de simplă.
Din păcate, toate aceste monstruozități (gen predat după alte metode, carnavaluri, aberații etc) li se întâmplă celor care nu spun cu suficient curaj că nu sunt de acord cu astfel de idei. Procedează greșit că lasă o mână de oameni cu soprana în frunte să cânte ca să poată dansa apoi o întreagă clasă.
Mă bucur că se termină școala. Nu aș vrea ca scenarita să cuprindă diverse „doamne” care să înceapă să persecute copii cu care își imaginează că aș putea avea vreo legătură. Sunt foarte pricepute la așa ceva, vă garantez, dar și eu mă pricep să scot la iveală mizerii, le asigur.
Cristiana Sabău
Nu numai ca-si marginalizeaza copilul, dar risca sa primeasc note mai mici de la „doamna” tocmai din cauza parintilor.
Stiind cat de mult ii afecteaza pe cei mici o nota, eu cred ca e un mare pacat sa te razbuni asa pe ei. Sa nu uitam ca traim in tara in care se sinucid copii din cauza unei note.
Eu zic ca nu ar trebui pur si simplu condamnate metodele inovatoare si moderne folosite de invatatoare- nu acesta e fondul problemei. Eu zic, si Didactica moderna spune, ca profesorul trebuie sa atinga obiectivele din programa. Face parte din jobul lui.Modalitatea in care o face ( si mijloacele pe care le foloseste) il privesc. atat de mult, incat ar trebui sa le suporte din propriul buzunar.( ca salariile sunt cum sunt, stim cu totii, dar eu vad gasite si solutii, fara sa pui parintii sa scoata bani din buzunar). Pe de alta parte, trebuie atrasa atentia ca profesorul care alege metode mai putin certificate de generatii intregi trebuie sa aiba si puterea de a-si chestiona periodic metodele, in paralel cu rezultatele elevilor sai. Ca daca nu reusesti mai mult decat prin metoda traditionala si copiii tot nu sunt mai atrasi de scoala, n-ai rezolvat nimic. Metoda noua e o fitza, e o forma frumos ambalata a unui fond de mana a doua.
Cat despre manualele de pe piata, serios Cristiana, copiilor de azi nu le mai spune nimic Amintiri din Copilarie. Care copilarie a copilului universal cand ei mai stiu cum arata o capra numai din cartea de biologie? Esti obligat daca vrei sa-ti atingi obiectivele sa gasesti o modalitate in care printr-un text mai tentant sa-i atragi spre tema copilariei si apoi sa-i muti spre „hai sa vedem cum era odata”. Nu de alta, dar trebuie sa le creezi conceptul de mimesis in paralel cu cel de lumi imposibile gandite de autor! Altfel risti ca realitatea lui Creanga sa fie atat de fictiune pentru ei precum le pare Harry Potter.