Festivalul Național de Proză ”Saloanele Liviu Rebreanu” celebrează, anul acesta, împlinirea a 100 de ani de la apariția primului roman al lui Rebreanu, ”Ion” în ziua în care se împlinesc și 135 de ani de la nașterea romancierului născut la Târlișua.
Potrivit directorului Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița, Alexandru Câțcăuan, vineri, 27 noiembrie, ora 12.00 va fi a 38-a ediție a festivalului. De la 12.00 vor fi desemnați premianții concursului de proză, după care, la 14.00, va începe un colocviu online având ca temă ”O sută de ani de la apariția romanului Ion”.
Romanul ”Ion” a apărut în 1920 după o lungă perioadă de elaborare, așa cum însuși autorul menționează în finalul operei, între martie 1913 – iulie 1920.
Apariția romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nimic din creația nuvelistică de până atunci nu anunța această evoluție spectaculoasă: „Nimic din ce e publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început și a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire, dar și fără indicații de viitor”, nota Eugen Lovinescu.
Criticul primește romanul Ion ca pe o izbândă a literaturii române, iar satisfacția sa este consemnată în studiul „Creația obiectivă. Liviu Rebreanu: Ion”. Pentru inițiatorul modernismului românesc, al cărui principiu de bază era sincronismul literaturii române cu cea europeană, romanul Ion este cel care „rezolvă o problemă și curmă o controversă“.
Această afirmație a lui Lovinescu se referă la faptul că apariția primului roman obiectiv direcționează literatura română către valoare europeană și stinge polemica pe care criticul o avea cu sămănătoriștii epocii.
Romanul a fost adaptat pentru marele ecran în 1980 sub numele Blestemul pământului, Blestemul iubirii în regia lui Mircea Mureșan. În rolul lui Ion este Șerban Ionescu, Petre Gheorghiu îl joacă pe Vasile Baciu și Ioana Crăciunescu pe Ana. Filmul a fost bine primit, cu un scor de 7,2/10 pe IMDb.
- Never Again. Holocaustul, din istorie, în literatură, la Biblioteca Județeană - 27 ianuarie 2023
- E plin de mașini pe pistele de cicliști. Primarul Ioan Turc explică de ce: Oamenii nu pot parca în sufragerie - 26 ianuarie 2023
- Soarta Stadionului ”Jean Pădureanu” și a Sălii Polivalente din parc depind de … - 26 ianuarie 2023
Balan Marius -Horea
Marele meu bunic SANGEORZAN IOAN, cpt de prim razboi mondial, revizor scolar dupa razboi la Nasaud a cunoscut bine pe Rebreanu si Cosbuc , precum si pe toti eroii din roamanul ION scris de LIVIU REBREANU. Toate sunt consemnate in memorile sale scrise pe care le-a lasat familiei si sunt in casa la mine. Sunt mandru de aceste inscrisuri.
Iuliu
In romanul „ION”, Liviu Rebreanu defineste biserica intr-un mod mai izbutit ca nimeni altul:„Biserica este leagănul nostru unde ne întoarcem când ne-a obosit viața, unde veșnic găsim mângâiere și înălțare , este scutul neamului nostru credincios și asuprit.”
Tema credinţei ţăranului român se regăseste si in discursul de receptie la Academia Română intitulat „Laudă țăranului român” , rostit de Liviu Rebreanu pe 22 mai 1940: „Precum şi-a păstrat limba, tot astfel a păstrat şi a modelat ţăranul român, după chipul şi asemănarea lui, credinţa în Dumnezeu. Din bătrâne superstiţii, din rămăşiţe de credinţe străvechi transformate şi adaptate, din dogme şi precepte creştine, el şi-a alcătuit o religie specifică, un amalgam profund de creştinism şi păgânism. Religia aceasta, legea românească, e unică pentru întreg neamul nostru pe deasupra tuturor controverselor teologice. În ea se rezumă concepţia de vieaţă a ţăranului român, resemnarea şi încrederea lui în dreptate divină”.
Vezi: https://revistaderecenzii.com/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discu…
Balan Marius -Horea
Tarane ai dreptate, nu am fost atent desi am citit romanul de doua ori in timpul tineretii dar mi-ai scris si mie prenumele gresit .( Horea) este corect. Hai sa traiesti IOANE !
Participant
Bună ziua!
Unde sunt publicate rezultatele concursului? Știe cineva?
Mulțumesc!