Se impune de urgență crearea Corpului de profesori evaluatori, spune deputatul Cristina Iurișniți

”Problemele examenului de Bacalaureat se adâncesc de la an la an. Vedem și în 2020 note exagerate după contestații, vedem iar discrepanțe uriașe între mediul urban și rural, dar mai ales, o evaluare care nu relevă competențele și aptitudinile dobândite de elevi, ci mai degrabă capacitatea de reproducere a unor informații învățate pe de rost. Solicit public ministrului Anisie ca Ordinul de ministru pentru constituirea Corpului de profesori evaluatori, selectați după o metodologie în acord cu cerințele învățământul european centrat pe dezvoltarea de competențe, să apară de urgență!”, menționează într-un comunicat prof. Cristina Iurișniți, deputat USR:

”Criza sanitară prin care România trece a evidențiat vulnerabilitățile sistemului de învățământ. În lipsa unor măsuri coerente și rapide ale decidenților politici, actorii educaționali au trebuit să se adapteze din mers provocările lumii digitale. Cu toate acestea, elevii și profesorii acestei țări merită sincere felicitări pentru motivația și eforturile depuse pentru a putea participa la un examen de Bacalaureat atipic. 

Din fericire, modul în care Ministerul Educației a organizat acest examen național a fost de apreciat, MEC necedând presiunilor pe care anumite cercuri de influență politică le-au generat în ultima perioadă.

Profesorii responsabili solicită de mulți ani o selecție serioasă în  constituirea Corpului de profesori evaluatori, care să beneficieze de o formare profesională de calitate! Consiliul Național al Tinerilor, la fel, a solicitat o profesionalizare a profesorilor evaluatori.

Cifrele sunt din nou relevante pentru a putea evidenția problemele acestei examinări naționale; rata de promovare de 64,5% în 2020 (după contestații) nu trebuie privită în mod absolut, ci trebuie raportată doar la numărul elevilor care au intrat în examenul național. Cu alte cuvinte, mii de elevi sunt uitați an de an, pierzând șansa de a obține acest examen atât de important pentru accesul lor pe piața muncii sau către sistemul de învățământ universitar. Doar 38% din absolvenții promoției 2020 au obținut examenul de Bacalaureat!

Propun promovarea rutelor alternative încă din gimnaziu, experimentarea obligatorie a unor stagii de practică profesională ca și în Germania de exemplu, susținerea programelor de orientare profesională încă de la 12 ani. În acest sens, legea pe care am inițiat-o în Parlament va permite creșterea numărului de consilieri școlari atât de importanți pentru orientarea profesională a copiilor noștri.

Mai mult, anul 2020 s-a confruntat cu un număr exagerat de multe contestații. Într-o anumită măsură, incertitudinea care a caracterizat școala online a generat o creștere întemeiată a contestațiilor, însă, oare numărul acestora nu spune multe și despre calitatea procesului de corectare? Din cele 62.790 de contestații, 59.000 au fost admise! Cu alte cuvinte, 59.000 de lucrări nu au fost corectate conform baremului din prima, fapt care generează o suspiciune cu privire la gradul de atenție și integritate al multor profesori-corectori.

Un sistem de corectare și evaluare echitabil presupune o perfecționare continuă a profesorilor-corectori. Este intolerabil să vedem un număr atât de mare de contestații, dar și creșteri cu 3 puncte între nota inițială și cea finală! Am solicitat Ministerului Educației să ia măsuri față de cadrele didactice care nu au dat dovadă de etică profesională și au evaluat profund greșit lucrările a zeci de mii de elevi. În urma solicitărilor publice, MEC a anunțat că va emite un Ordin de ministru pentru constituirea Corpului de Experți în evaluare.

Nu putem accepta ca elevii noștri să treacă printr-un examen nedrept! Încrederea publică în profesionalismului și corectitudinea examinatorului trebuie recâștigată!

Trebuie remarcat și recordul notelor de 10: 307 de medii maxime în 2020, după contestații. La o primă vedere, un astfel de rezultat ar trebui să bucure, însă trebuie văzut că aceste cifre indică din nou o discrepanță uriașă între elevii din România, în funcție de mediul de proveniență, posibilitățile financiare și accesul la educație”.