Economie

Seceta a pârjolit peste o sută de mii de hectare de teren. Hambarele vor fi goale la iarnă

Peste o sută de mii de hectare de terenuri agricole, păşuni şi livezi din Bistriţa-Năsăud sunt afectate de secetă, potrivit unei informări transmisă Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

Conform raportului, până la sfârşitul lunii august, au fost afectate de seceta prelungită 100.295 de hectare de teren din care 41.273 de hectare de teren arabil, restul fiind păşuni şi livezi.

Conform sursei citate, porumbul de pe 1664 de hectare a fost distrus în totalitate din lipsa apei, iar de pe alte circa 17.000 de hectare în proporţie de peste 30%.

Grâul de toamnă a fost calamitat parţial pe 163 de hectare, iar cel de primăvară total pe 200 de hectare. Orzoaica de primăvară este distrusă parţial pe o suprafaţă de 745 de hectare, iar ovăzul pe 788 ha. Au mai fost afectate total culturile de floarea soarelui (pe 40 ha), soia boabe (20 de ha), cartofi (180 de ha) şi legume (72 de ha). De asemenea, plantele pentru nutreţ au fost distruse total pe 790 de ha şi parţial pe alte peste 10.000 de hectare.

Conform sursei citate, păşunile naturale au fost distruse în proporţie de peste 30% pe o suprafaţă de peste 47.000 de hectare, iar fâneţele naturale pe circa 9500 de hectare.

În ce priveşte livezile, şapte hectare sunt calamitate total şi circa 10.000 de hectare parţial.

Şeful Staţiei Meteorologice Bistriţa Aurel Marcu a declarat, marţi, că nu a mai prins niciodată în cariera sa un an atât de secetos.

„Am citit în arhive că, în 1952, când eu aveam doi ani, a mai fost un an secetos, comparabil cu acesta. Eram prea mic să-mi aduc aminte. E un deficit extraordinar de mare de apă în sol. În luna iulie, media multianuală a precipitaţiilor trebuia să fie de 87 de litri, dar a plouat doar 17. În august, media multianuală indica valoarea de 65 şi a ploaut doar 25, iar temperaturile au fost extrem de ridicate pentru zona judeţului Bistriţa-Năsăud. Din păcate, şi luna septembrie se anunţă la fel de săracă în precipitaţii”, a declarat Aurel Marcu.

Pentru ca solul să aibă o umiditate propice agriculturii ar trebui ca până la sfârşitul anului să cadă 300 de litri apă pe metrui pătrat, ceea ce e puţin probabil, mai spune Aurel Marcu.

Cristiana Sabău

1 comentariu

  • aurele…..asa e….secetos…dar cand e sa transmiti precipitatile la AQUABIS …..le umpli galetile cu facturile prostilor din bistrita…..

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.