La Biblioteca Județeană „George Coșbuc” va avea loc vineri 28 aprilie, de la ora 10.00, seminarul de istorie ”Marea Unire a românilor”, la care vor conferenția: acad. prof. univ. Ioan-Aurel Pop – rectorul UBB Cluj-Napoca, prof. univ. Ioan Bolovan – prorector UBB Cluj-Napoca, prof. Mircea Vaida-Voevod, nepot al lui Alexandru Vaida-Voevod.
Moderator: prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.
La ora 12.00, în parcul din incinta Ambulatoriului Integrat al Spitalului Județean de Urgență Bistrița (Policlinica de pe str. Gării, nr. 9-11), va fi dezvelit bustul lui Alexandru Vaida-Voevod, medic și prim-ministru al României întregite, care a urmat liceul la Bistrița.
La dezvelirea bustului este așteptat și ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, care în aceeași zi va inaugura Muzeul Bistrița reabilitat.
Alexandru Vaida-Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni. După Unirea Transilvaniei cu România și fuziunea naționalilor transilvăneni cu țărăniștii din Vechiul Regat, s-a numărat printre liderii marcanți ai noului Partid Național Țărănesc. În activitatea politică, Alexandru Vaida-Voevod a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. A sprijinit regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, motiv pentru care i-a părăsit pe național-țărăniști și a întemeiat propriul partid. După instaurarea monarhiei autoritare a fost numit consilier regal, iar șeful statului l-a folosit pentru a-și justifica regimul, mizând pe credibilitatea unor politicieni cu experiență, care erau fideli monarhiei. Școala primară a urmat-o la Cluj, iar liceul la Bistrița și Brașov, unde s-a format intelectual într-un mediu german, fapt care i-a permis înscrierea la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Viena.
Fratilor de ce d-l Buta si compania nu spun adevarul? Vaida-Voevod a parasit PNT-ul fiindca Iuliu Maniu a refuzat categoric introducerea unui „numerus clausus” propagat vehement de Vaida-Voevod, adica excluderea treptata a minoritarilor etnici (in special evrei) din functii publice si de la anumite studii (medicina si dreptul,) adica masuri soviniste, asemanatoare celor unguresti dinainte de 1918, lucru pe care Maniu nu il putea tolera! In ultima faza a carierei sale Vaida-Voevod a fost un radical de dreapta, deci un anti-democrat.
A absolvit Gimnaziul Evanghelic din Bistrita unde a fost primit cu bratele deschise, dupa ce a fost nevoit sa paraseasca Liceul Piarist din Cluj (liceu cu limba de predare maghiara), unde a fost persecutat fiindca era roman. La Bistrita a avut colegi sasi, romani, evrei si maghiari. A uitat insa mai tarziu, cum a constatat cu mare amaraciune ultimul director al Gimnaziului Evanghelic din Bistrita, dr. Thomas Frühm, „lectia tolerantei invatata la noi”, si a devenit un national-sovinist.
Interesant este si faptul ca spre deosebire de ceilalti lideri ale partidelor „burghezo-mosieresti”, care au pierit in temnitele comuniste (in frunte cu Iului Maniu), nu a fost persecutat de loc de sistemul comunist. De ce oare?
Foarte bine ca la Bistrita se ridica un bust in memoria lui Alexandru Vaida Voevod. Numai ca si mai nimerit ar fi ca in pragul Centenarului Marii Uniri la Bistrita sa fie dezvelit bustul Cardinalului IULIU HOSSU, care s-a născut în comuna Milașul Mare, aflată in judetul Bistrita-Nasaud. Iuliu Hossu a fost cel care a citit la 1 decembrie 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României. Dupa citirea Proclamatiei acesta s-a îmbrățișat cu episcopul ortodox Miron Cristea (viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române). Episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea, alături de alți doi fruntași ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, au dus la București Declarația de Unire de la Alba Iulia. Declarația a fost înmânată regelui Ferdinand I al Românilor.
Dupa Marea Unire, in calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari, episcopul Iuliu Hossu a apărat suveranitatea și integritatea țării, împotriva revizionismului vremii. În decembrie 1932, în cadrul unei adunări populare, la care au participat circa 30.000 de persoane, ținută în Piața Centrală a Clujului, s-a pronunțat împotriva revizuirii frontierelor de stat. A fost, de asemenea, membru de onoare al Academiei Române.
Masonii !!!
Alexandru Vaida-Voevod a fost arestat in 1947,de regimul comunist, cateva luni si doar la „insistentele”Prof. Iuliu Hatieganu a fost scos din inchisoare si trecut in domiciliu fortat, pana la moarte in 1950! Alaturi de Regina Maria, a reusit prin negocieri foarte dure si indelungi , sa realizeze recunoasterea internationala a visului nostru de aur: Unirea cea Mare-in 1920! Cu respect, MNPop
La Bistrita, evenimentele premergatoare marcarii aniversarii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, ar trebui sa inceapa cu corectarea ineptiilor comise de primarul Cretu, care in 2012 a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fara sa stie ca numele pietei nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire sa fie, nu conteaza daca-i Mare sau Mica. De unde sa stie Cretu ca din piata situata in fata bisericii greco-catolice de la „Coroana” delegatia Bistriţei participanta la Unirea din 1 decembrie 1918 a plecat spre Alba Iulia, dupa ce a primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara. Pe de alta parte Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie a lui Alexandru Ioan Cuza, pentru ca el a pus bazele Poliţiei moderne în România. Bustul lui Cuza a fost amplasat in 2004 in fata la IJP, intre altele si pentru pentru a pune in valoare sediul Politiei, aducand o nota de vizibilitate asupra cladirii care seamana mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunista. De altfel, Primaria Bistrita a anuntat un concurs de soluții pentru un grup statuar în Piața Unirii, dedicat Marii Uniri din 1918, urmand ca bustul lui Cuza sa fie mutat inapoi la IJP.
Vezi: http://www.timponline.ro/primaria-vrea-concurs-de-solutii-pentru-un-grup-statuar-in-piata-unirii/