Vineri 14 mai, ora 11.00, la sediul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud se deschide o expoziție dedicată fenomenului emigrării în America la începutul secolului al XX-lea, expoziție care va putea fi vizionată până pe 1 septembrie, cu respectarea măsurilor pandemice.
”Emigrarea a fost amplă, cu multiple valențe: istorice, sociale și antropologice. Pentru cei plecați, America reprezenta promisiunea unui trai mai bun, fiindcă principala cauză a emigrării era sărăcia. Zvonuri privind câștiguri substanțiale erau alimentate de cei care aveau interese în transport, dar și de cei care erau interesați în atragerea brațelor de muncă ieftine. La început cei care au plecat nu s-au dus cu gândul de a rămâne definitiv, ci cu dorința unui câștig și apoi a reîntoarcerii acasă. Odată ajunși în America, majoritatea s-au transformat din agricultori în muncitori necalificați, încet-încet și-au constituit micro-comunități și și-au organizat societăți de ajutorare, și-au menținut legătura cu familiile de origine, pe care le susțineau, au făcut economii și își plănuiau întemeierea de gospodării, fie în America, fie acasă în țară. Însă reîntorși acasă, ei se reintegrează rapid în comunitatea de origine, impactul câștigurilor bănești, a achizițiilor tehnice ale emigranților în satul de origine fiind unul minim. În acest fenomen s-au încadrat și cei care au plecat din zona Bistriței și Năsăudului, fie că vorbim de români, sași, evrei sau maghiari. Numeroase mărturii ale traiului pe plaiurile americane se află în fondurile nostre documentare. Vă așteptăm să descoperim împreună multe lucruri inedite despre strămoșii noștri”, spune Cornelia Vlașin, șeful Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Expoziția deschisă la sediul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud dedicată fenomenului emigrării în America, duce cu gândul la filmul „Profetul, aurul şi ardelenii“, în regia lui Dan Piţa, avându-i în distribuţie pe Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu şi Victor Rebengiuc. Pe scurt, subiectul filmului este localizat în jurul anului 1874, când din cauza sărăciei din Transilvania, Ion Brad, un ţăran din Poplaca, a emigrat în America. Visul american a început, pentru el, cu munca de jos: a fost salahor, hamal, vânător, vânzător în prăvălie şi cowboy. După o perioadă de patru ani petrecută în America, pe când se afla în Texas, Ion a auzit că în statul Utah s-a găsit aur şi a plecat într-acolo. La 9.792 de kilometri de satul său drag, Poplaca, Ion şi-a împlinit visul, căpătând o nouă identitate şi luptând pentru un scop nobil: Johnny Brad a devenit apărătorul locuitorilor din orăşelul minier Cedar City de abuzurile „profetului” mormon Ezekiel Walthrope. La 7 ani de la plecarea în America a lui Ion, cei doi fraţi ai săi, Traian şi Romulus Brad, pleacă pe urmele lui. Asemenea eroilor din filmul lui Dan Piţa, pot fi asimilati și cei care au plecat din zona Bistriței și Năsăudului și care fac obiectul expoziției deschise până pe 1 septembrie, la sediul Arhivelor Naționale din Bistrița.
Este un fenomen ignorat de istoriografia romaneasca iar de la romanul Femeia in rosu al Adrianei Babeti, Mircea Mihaies si Mircea Nedelciu subiectul emigratiei si prezentei romanesti in America nu a mai fost abordat intr-un mod semnificativ. Filmele cu aurul si ardelenii tin de arealul ridicolului national-comunist, mostre de diletantism cinematografic rusinos care a avut insa efectul aruncarii in derizoriu a unor evenimente dramatice si de amploare. Redescoperirea si recuperarea memoriei emigratiei ardelene in Statele Unite si Canada – interzisa de regimul comunist, abandonata dupa tentativa esuata de exploatare politica a psd-istilor – merita o tratare docta cu mijloacele, competenta, pasiunea si talentul doamnei Cornelia Vlasin, o adevarata binecuvantare pentru tinutul nostru si institutia pe care o conduce.